Etichetă: cercetare
5
5 greșeli în comunicarea din proiecte
Toate propunerile de proiecte europene — atât noul Horizon Europe, cât și Horizon 2020 — includ o rubrică dedicată vizibilității proiectului. Deși este importantă în evaluarea proiectului și în punctajul final, numeroase echipe de cercetare pierd puncte prețioase din cauză că nu i-au acordat suficientă importanță.
N
Newsletter Știință & Comunicare #12
Pentru primul newsletter Știință & Comunicare din 2021 am selectat: retrospectiva unor momente cheie din cercetarea românească, o școală de vară de comunicarea științei pentru tineri cercetători, câteva cuvinte despre importanța unui registru al experților plus recomandările de lectură obișnuite.
R
Retrospectivă: 12 momente cheie din cercetarea românească
Parcă niciodată nu s-a vorbit mai mult despre cercetare ca în 2020. Doar că, atunci când societatea românească și-a dat seama că are totuși nevoie de cercetători, a devenit clar faptul că tăierile repetate de fonduri din bugetul cercetării au avut consecințe grave. Am selectat, pentru Mindcraft Stories, 12 momente cheie din cercetarea românească.
S
Studiile academice despre Trump și promvarea de context
Cei care se ocupă de promovarea cercetării și-au însușit cu mult timp în urmă o lecție importantă din comunicare: se folosească de „subiectul fierbinte” al zilei. În toamna aceasta, datorită alegerilor prezidențiale din SUA, unul dintre ele este Donald Trump.
R
România a semnat o declarație europeană prin care se angajează la o mai bună comunicare a cercetării
Recunoaștem că știința are o responsabilitate față de societate de a asigura claritatea, transparență și inteligibilitatea în comunicarea rezultatelor cercetării și de a explica diferența dintre opiniile non-științifice și rezultatele verificabile științific. Încurajăm și susținem organizațiile de cercetare în eforturile lor de comunicare a procesului științific și al rezultatelor și de a interacționa cu societatea
C
Cum am putea oferi vizibilitate internațională cercetării din țară? Răspunsul unui jurnalist de știință premiat cu Pulitzer
Comunicarea în limba engleză și colaborările între jurnaliști locali și internaționali ar fi elemente cheie pentru îmbunătățirea vizibilității cercetării din țări cu rezultate mai modeste, crede Deborah Blum, jurnalist de știință premiat cu Pulitzer și director al Knight Science Journalism Programme de la MIT.
C
Ce câștigă cercetătorii din comunicarea cu publicul larg
Directorul unui festival de știință ce are loc în peste 29 de țări scoate în evidență trei beneficii pentru cercetătorii care comunică cu publicul: obținerea mai facilă a finanțării, identificarea unor perspective noi în cercetare și bucuria de a putea împărtăși rezultatele unei munci de ani de zile.
C
Cum pot comunica cercetătorii direct cu publicul
Fie că este vorba despre podcasturi, conferinţe fascinante sau prezenţa la zilele porţilor deschise, despre site-ul personal sau un blog cu nouăţi din laborator, cercetătorul are numeroase modalităţi de a intra în legătură cu un public interesat de ştiinţă.
C
Cum își promovează Estonia cercetarea. Interviu cu managerul „Research in Estonia”
Cum poate o țară de doar 1,3 milioane de locuitori să își promoveze cercetarea la nivel internațional? În Estonia există un serviciu dedicat promovării pe plan internațional a cercetării, iar directorul său mi-a spus, într-un interviu, că a fost esențial ca universităților să li se ofere sprijin și resurse la nivel național. Cred că România poate să aplice acest model, nu doar să își promoveze cercetarea la nivel internațional, ci chiar la nivel național.
D
Despre experți în știință vs. fake news în România, la 1909
Nevoia de voci publice ale experților în știință nu este o noutate atât de mare pe cât credem. În 1909, jurnalistul Nicolae Grigore Mihăescu (NIGRIM), publica un eseu în care argumenta cât de necesară este implicarea oamenilor de știință reputați, pentru a contracara ceea ce el numește „șarlatanii științei”.