Cum poate o țară de doar 1,3 milioane de locuitori să își promoveze cercetarea la nivel internațional? În Estonia există un serviciu dedicat promovării pe plan internațional a cercetării, iar directorul său mi-a spus, într-un interviu, că a fost esențial ca universităților să li se ofere sprijin și resurse la nivel național. Cred că România poate să aplice acest model, nu doar să își promoveze cercetarea la nivel internațional, ci chiar la nivel național.
Research in Estonia este un portal unde sunt publicate, în limba engleză, noutăți despre rezultate ale cercetării din Estonia. La nivel conceptual pare simplu, dar în spate stă o strategie extrem de solidă de creștere a vizibilității cercetării în rândul publicului larg internațional. Coordonatorul proiectului, Siim Lepik, susține că o primă evaluare a rezultatelor acestei inițiative demonstrează că Estonia a câștigat vizibilitate în presa internațională și au o prezență comparabilă cu cea a unor țări mult mai mari. Este interesant faptul că acest serviciu este susținut complet prin fonduri europene: Fondul European de Dezvoltare Generală, prin programul Mobilitas Plus, până la finalul lui 2022.
Research in Estonia conduce marketingul internațional al cercetării din Estonia, cu scopul de a promova Estonia ca o țară atractivă din punct de vedere științific, să se asigure că informațiile despre cercetarea din Estonia sunt actualizate și disponibile străinilor și să folosească poveștile de succes pentru a crea vizibilitate și punți între diverse grupuri de interes — cercetători, companii etc.
„A fost o idee a Estonian Research Council [aflat în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, echivalentul UEFISCDI – n.m.]”, explică managerul proiectului, Siim Lepik. „Dar trebuie să spun că face parte din brandul național al Estoniei, alături de Visit Estonia, Work in Estonia, care sunt gestionate de alte instituții, dar au același limbaj vizual.”
Un avantaj al existenței acestui serviciu este faptul că le oferă sprijin în comunicarea științei universităților și instituțiilor de cercetare. „Nu toate instituțiile au aceste resurse; sau poate că angajații care se ocupă de comunicarea științei trebuie să își împartă munca între promovarea științei pe plan național, pe plan internațional, și alte activități de promovare a organizației.”
Subiectele relevante pentru publicul internațional sunt găsite și promovate prin mai multe surse. „Uneori găsim ceva interesant și atunci vorbim cu un jurnalist angajat la noi să scrie un articol despre asta. Alteori, primim articole deja scrise de către cei din universitate și se potrivesc pe site-ul RiE. Avem în plus și o colaborare bună cu portalul de jurnalism de știință Novaator (aparține trustului național de presă) și uneori alegem articole în limba estoniană publicate pe portalul lor și le traducem în engleză pentru site-ul nostru”, a explicat Siim Lepik.
Organizăm traininguri de comunicarea științei
Dar Research in Estonia nu se rezumă la a publica articole, ci oferă mai multe instrumente de sprijin pentru universități și instituții de cercetare. „Organizăm traininguri de comunicarea științei pentru diverse grupuri, luăm parte la târguri internaționale și organizăm vizite pentru jurnaliști”.
O altă facilitate este faptul că universitățile pot transmite, prin intermediul acestui serviciu, comunicate de presă spre Eureka Alert, cel mai mare serviciu de știri de știință în limba engleză — pentru acest serviciu, abonamentul individual al unei instituții ar ajunge un pic sub 1500 de euro pe an per utilizator.
Le-am citit și Strategia de marketing și cred că în România un serviciu asemănător ar fi esențial, atât cu ambiția de a promova internațional cercetarea, cât și (mai ales) la nivel național.
Cu mici excepții, instituțiile și universitățile din România nu au suficiente resurse și nici suficient personal pentru a putea oferi publicului noutăți din rezultatele cercetării științifice. Atât timp cât nu există programe de comunicarea științei (vă rog să îmi scrieți dacă există vreunul de care nu știu eu), nu există nici suficienți oameni care ar putea fi angajați de birourile de comunicare special pentru a aduce la lumină rezultatele științifice.
Până când se formează o cultură a comunicării științei în România, o echipă mică într-o instituție centrală, similară celei din Estonia, ar putea să sprijine universitățile cu:
- identificarea rezultatelor de cercetare care ar putea fi prezentate publicului
- prezentarea acelor rezultate în formate atractive pentru publicul larg (comunicate de presă, filme, infografice etc.)
- oferirea de formare pentru comunicatori care sunt interesați de domeniu și cercetători care vor să învețe să vorbească pe limba audiențelor nespecializate
Conform strategiei, Research in Estonia nu face comunicare de dragul comunicării, ci prin vizibilitate urmăresc colaborări de prestigiu, să recruteze doctoranzi de la nivel internațional și să aducă bani spre specializările lor „smart”. De toate acestea, și încă mai multe, ar avea nevoie și România.
Română 
English (UK)