C

Cum am putea oferi vizibilitate internațională cercetării din țară? Răspunsul unui jurnalist de știință premiat cu Pulitzer

Comunicarea în limba engleză și colaborările între jurnaliști locali și internaționali ar fi elemente cheie pentru îmbunătățirea vizibilității cercetării din țări cu rezultate mai modeste, crede Deborah Blum, jurnalist de știință premiat cu Pulitzer și director al Knight Science Journalism Programme de la MIT. Am întrebat-o, în cadrul unei conferințe online, cum ar putea țările mai puțin dezvoltate în domeniul cercetării să câștige vizibilitate pentru rezultatele științifice, în condițiile în care majoritatea rezultatelor foarte importante provin din țări dezvoltate.

Am avut ocazia să îi adresez o întrebare la un eveniment online din cadrul Science Journalism Forum, desfășurat la finalul lunii august. Au fost trei zile de workshopuri și paneluri dedicate jurnalismului de știință și comunicării științei, la care au luat parte jurnaliști de știință, cercetători, membri ai mediului academic.

Întrebarea mea se referea la situația României, dar am formulat-o mai general.

Iată răspunsul complet:

„Chiar fac parte din board-ul unei organizații non-profit din Brazilia care se ocupă de această temă. Ei încearcă să facă știința mai vizibilă în rândul cetățenilor brazilieni [și se întreabă] cum să facă asta. Așa că ar fi două întrebări diferite. Cum să fac știința mai vizibilă în propria mea țară și cum să fac știința mai vizibilă la nivel internațional. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, probabil că va avea legătură cu faptul că engleza este acum limba universală de comunicare. Cu cât găsim mai repede o soluție pentru traducere, astfel încât să putem realiza parteneriate pentru povești din diverse țări, pe care să le prezentăm în paralel în limba engleză (într-o modalitate care nici mie nu îmi este clară acum) cu atât le putem îmbunătăți profilul pe scena internațională.

De asemenea, cred că avem nevoie de parteneriate între jurnaliștii de știință din țări cu tradiție în acest domeniu și țări cu mai puțină tradiție, în parte pentru că facilitează ceea ce descriam mai înainte — jurnalismul de știință în două limbi — și în parte pentru că nu sunt o foarte mare fană a „parașutării” cuiva într-o altă țară pentru câteva zile, după care să plece de parcă ar fi spus ce au avut de spus și gata. Așa că astfel de parteneriate ar putea ajuta povestea să meargă mai departe.”

Mi-a plăcut foarte mult răspunsul, pentru că a pus accentul pe colaborare, parteneriat și învățare și a respins jurnalismul făcut superficial, dintr-o deplasare rapidă și câteva declarații. Fără comunicare de știință în limba engleză vom avea șanse mici să fim vizibili internațional, iar comunicarea în limba engleză s-ar construi pe umerii răspunsului la prima întrebare pe care o menționa Deborah Blum: cum fac vizibilă știința mai întâi în rândul propriilor cetățeni?

Și, deși nu mi-a răspuns mie personal la această întrebare, a atins și acest subiect în timpul conferinței sale, care s-a intitulat „Cinci moduri de construire și îmbunătățire a jurnalismului de știință de mâine” [Five Ways to Build and Improve Tomorrow’s Science Journalism]. Vorbind despre audiențele diverselor tipuri de publicații de știință, a făcut o distincție între ceea ce eu numesc de obicei „public de specialitate” și „public general”. Dar a făcut-o cu o metaforă foarte interesantă, a „focului de tabără al științei” – science campfire. Pe de o parte există deja cei „convinși”, care se află deja în jurul focului, iar pe de altă parte sunt cei care s-au îndepărtat sau nu au ajuns niciodată acolo.

„Din punctul meu de vedere”, a spus Deborah Blum, „această ultimă audiență contează cel mai mult pentru mine. Nu oamenii care deja sunt în jurul a ceea ce eu numesc the science campfire, ci oamenii nemulțumiți, care au plecat de acolo, care din școală au început să creadă că nu sunt suficienți de deștepți, sau cărora li s-a spus că sunt proști de către oamenii care se pricepeau la știință. Acei oameni au decis că știința nu este necesară pentru viețile lor de zi cu zi, când de fapt adevărul este invers.”

Atâta timp cât știința nu se adresează acelor oameni, nu va fi suficient de vizibilă. Și cum vorbim cu ei? „Le spunem povești într-un mod în care facem știința accesibilă, care îi face să se simtă deștepți și nu le vorbim niciodată de sus”.

Deborah Blum este un jurnalist de știință premiat cu Pulitzer și autor de cărți de știință best-seller. A scris pentru New York Times, Washington Post, Wall Street Journal, Time, Scientific American, Discover și Wired. Este unul dintre fondatorii revistei Undark și director al Knight Science Journalism Program de la Massachusetts Institute of Technology – MIT, cel mai prestigios program pentru jurnaliștii de știință.

Sursă imagine: captură de ecran din timpu conferinței

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *