R

Retrospectivă: 12 momente cheie din cercetarea românească

Parcă niciodată nu s-a vorbit mai mult despre cercetare ca în 2020. Doar că, atunci când societatea românească și-a dat seama că are totuși nevoie de cercetători, a devenit clar faptul că tăierile repetate de fonduri din bugetul cercetării au avut consecințe grave. Am selectat, pentru Mindcraft Stories, 12 momente cheie din cercetarea românească.

#1 Cercetarea românească a intrat pe frontul de luptă cu ce arme a avut

Tonul cercetării a fost stabilit, ca peste tot în lume, de epidemia Covid-19. În universități și instituții de cercetare, numeroase echipe de cercetare și-au pus la dispoziție expertiza pentru a înțelege mai bine mecanismele de acțiune, a-i anticipa efectele la nivel fizic, dar și economic, social sau psihologic și pentru a găsi modalități de a lupta împotriva acestuia. Având în vedere cât ar fi durat în mod obișnuit deschiderea unor noi direcții de cercetare, reacția mediului științific a fost una ultra-rapidă. În martie, Universitatea din București anunța că a „trasat grafic”  răspândirea primelor 308 cazuri confirmate cu COVID-19. Un grup de cercetare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferea informații despre o metodă de depistare timpurie a infecțiilor ce putea sta la baza realizării unor teste mai rapide și mai ieftine decât cele existente. În luna aprilie, UBB a demarat un proiect de monitorizare în timp real a impactului pandemiei de COVID-19 asupra economiei românești și realizarea de previziuni economice.

Instituțiile s-au implicat nu doar cu „a studia”, ci și cu „a face”: au produs sisteme de ventilație mecanică,  dezinfectant, au pus la dispoziție consiliere psihologică pentru medici, au realizat teste, echipamente și multe altele.

Citiți restul articolului în Mindcraft stories

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *