Toate propunerile de proiecte europene — atât noul Horizon Europe, cât și Horizon 2020 — includ o rubrică dedicată vizibilității proiectului. Deși este importantă în evaluarea proiectului și în punctajul final, numeroase echipe de cercetare pierd puncte prețioase din cauză că nu i-au acordat suficientă importanță.
Am ascultat mai multe prezentări ale experților din Comisia Europeană și am compilat o listă cu cele mai frecvente greșeli pe care le fac cercetătorii atunci când completează propunerile de proiecte sau când implementează proiectele deja câștigate.
1 Comunicarea este ceva ce se „bifează”
După analiza proiectelor implementate în Horizon 2020, experții au observat că activitățile de comunicare și diseminare erau folosite ca „garnitură” a proiectelor. Cu alte cuvinte, atitudinea care a condus așa-numitele activități de D&E a fost de a bifa o căsuță, prin gesturi sau activități lipsite de impact.
2 Comunicarea e confundată cu diseminarea
„A promova” un rezultat în cercetare are două înțelesuri diferite pentru un cercetător și pentru evaluatorul unui proiect de cercetare european. Echipa de cercetare va considera că s-a promovat excelent atunci când un rezultat este prezentat la o conferință prestigioasă sau este publicat într-un jurnal științific important. Un evaluator, fără a pierde din vedere acest aspect important, va urmări și felul în care rezultatele ajung dincolo de sfera specialiștilor, la cei care le pot folosi sau care ar trebui să știe despre ele: asta înseamnă și mediu de afaceri dacă este cazul, și ONG-uri, și politicieni, și autorități publice și publicul larg, dacă este un rezultat semnificativ. Cu alte cuvinte, planul de promovare nu poate cuprinde doar „Vom publica rezultatul într-o revistă cotată ISI”, ci trebuie gândite acțiuni și pentru alte audiențe. Am scris mai multe aici despre diferența dintre comunicare, diseminare și exploatare.
3 Fazele proiectului sunt vedete
Comunicatele de presă conferințele de presă sunt folosite pentru a transmite, sec, faptul că a început sau s-a încheiat o fază din proiect. Am scris în urmă cu ceva timp despre motivele pentru care eșuează astfel de comunicate de presă și cum pot fi îmbunătățite.
4 Nu se pleacă de la nevoile publicului
Proiectele europene sunt gândite pentru a răspunde unei provocări a societății. Întreaga filosofie de scriere și evaluare pleacă de la ideea că vor produce rezultate — produse sau servcii — care vor îmbunătăți, cumva, viața oamenilor.
Aceasta este și filosofia care ar trebui să ghideze gândirea unui plan de comunicare. Echipele de proiect, în loc să plece de la întrebarea „De ce i-ar păsa acestei audiențe de proiectul meu?” consideră de la sine înțeles faptul că oamenii sunt intersați și livrează informații despre progresele proiectului unui public pe care nu a avut răbdarea, la început, să îl atragă.
5 Comunicarea nu are legătură cu alte activități
O greșeală majoră în scrierea unui proiect european de cercetare este scrierea „pe bucățele”. Când cineva are doar „bucățica” de comunicare, se va gândi cum să promoveze cât mai bine ceea ce au stabilit alții că se face. De cele mai multe ori, acele activități nu sunt gândite cu un public nespecialist în minte. Așa se ajunge să fie invitată presa generalistă la o conferință științifică, aceasta fiind gândită strict pentru cercetătorii din domeniu. Atunci de ce ar mai veni? Când echipa de proiect gândește împreună activități, o parte din acestea pot fi gândite din capul locului ca fiind atractive și pentru publicul larg — astfel încât în final promovarea să fie relevantă și pentru această categorie.
Citiți și ce așteptări vor avea evaluatorii pentru partea de impact în noul Hoirzon Europe: comunicare vs. diseminare vs. exploatare.
Română 
English (UK)