Din culise: cum ajung studiile științifice în presă

Un cercetător de origine română din America a găsit o modalitate să optimizeze simulările computerizate de reactoare nucleare astfel încât să dureze doar câteva milisecunde, față de câteva zile în prezent. Am scris despre asta în Mindcraft Stories, dar aici vreau să vă prezint câteva elemente din culise: cum ajunge un studiu să fie subiect de comunicat de presă? Cum se află despre studiu și în biroul de comunicare? Cum se desfășoară colaborarea dintre cercetător și comunicator, cum ajută cercetătorul la comunicatul de presă?

De ce: barierele lingvistice separă (și) oamenii de știință

Începem cu „de ce”. De ce ar fi interesat un cercetător să facă efortul de a-și explica rezultatele unor persoane din afara domeniului? Lui Ionuț Farcaș, autorul studiului menționat, i se pare important ca studiul lui să iasă din sfera specializării, pentru că astfel ajunge și la alți savanți, „care poate lucrează într-o altă direcție și folosesc un alt limbaj”, dar și la publicul larg. De exemplu, simulările pe care Ionuț le-a simplificat prin algoritmul găsit pot avea aplicații și în medicină, și în predicții meteo, și în zborurile spațiale. Pentru ca o gamă atât de largă de persoane interesate să știe că există acest rezultat, el trebuie să iasă din paginile revistei de specialitate, să fie explicat într-un alt limbaj, inclusiv cu accent asupra potențialului de business. 

„Bariera lingvistica este cea care separă oamenii de știință. De exemplu, cum lucrez interdisciplinar, am avut ocazia sa particip la evenimente orientate pe calcul științific/ matematică computațională, matematică, inginerie și fizică. Prezentând același material acestor comunități relativ eterogene este interesant, deoarece ele tind să fie destul de omogene în materie de limbaj folosit.”

Despre motivele pentru care cercetătorii comunică și cu publicul larg, și cu alte audiențe din afara zonei de specialitate, am mai scris aici, aici și aici.

Biroul de comunicare vrea să audă despre studiile cercetătorilor

„În clădirea care adăpostește Institutul Oden, atât la intrări, cât și în lift și pe coridoare sunt afișe puse de cei de la departamentul de comunicare care ne încurajează să îi contactam de îndată ce un articol este pe cale de a fi publicat.”, spune Ionuț.

Aici intervin cu o subliniere personală: în general, cercetătorii sunt încurajați să trimită draftul articolului spre biroul de comunicare imediat ce l-au trimis spre o revistă. Așa se face că majoritatea comunicatelor de presă pentru studii prezentate în Nature, British Medical Journal, Lancet și altele sunt publicate concomitent cu articolul științific. 

În cazul lui Ionuț, el a scris biroul de comunicare după ce s-a asigurat că a fost publicat într-un jurnal bun: Communications Engineering / Nature. Nu a primit inițial niciun răspuns.

Uneori, jurnalele științifice oferă servicii de comunicare

„După ce articolul a fost publicat, cei de la jurnal l-au promovat pe twitter (asta a rezultat în vreo 2 reacții), iar – asta a fost surprinzător deoarece nu știu de unde au aflat de articol – cei de la centrul de calcul (Texas Advanced Computing Center), care ne-au oferit resursele computaționale pentru a face acest studiu – au promovat articolul pe Linkedin.”

De multe ori, la promovarea unui rezultat „conspiră” mai multe forțe. Uneori, însăși jurnalul are o echipă de comunicare: ei pot să distribuie studiul pe social media, cum s-a întâmplat în cazul lui Ionuț, dar pot și să planifice un comunicat de presă și să gândească ilustrații speciale care ar merge în prezentarea rezultatului pentru public. La un nivel minim, echipa jurnalului trimite un email tipizat autorilor în care îi îndeamnă să lucreze cu birourile de comunicare ale instituției unde lucrează, le spune cu cine pot vorbi despre studiul lor înainte de publicare și în ce condiții și stabilesc embargo-ul asupra publicării rezultatelor. Vedeți un exemplu de ghid pe care AAAS (The American Association for the Advancement of Science) îl pune la dispoziție pentru autorii publicați în jurnal.

Instituția gazdă realizează în general comunicatul

De cele mai multe ori, comunicatul de presă este realizat de instituția gazdă a cercetătorului care a realizat studiul. Dacă un studiu are mai mulți autori de la mai multe instituții, birourile de comunicare vor intra în legătură unul cu celălalt și vor lansa comunicatul de presă în tandem. 

În cazul studiului despre simulările nucleare, au fost mai mulți factori care au contribuit ca acest studiu să primească o vizibilitate mai largă. „Printre cei care au văzut  postarea s-a numărat și supervizoarea mea, Karen Willcox, care a repostat asta”, explică Ionuț Farcaș. 

Pentru promovarea acestui studiu, Ionut și-a creat cont pe Twitter și LinkedIn „deoarece ambele platforme oferă oportunitatatea de a promova rezultate științifice atât comunității științifice, cât și publicului larg.”

Comunicatul de presă se lucrează în echipă

La începutul lunii ianuarie, Ionuț Farcaș a fost contactat de o persoană de la biroul de comunicare al Institutului: „a văzut articolul, e interesant si [ne-a întrebat] dacă dorim (ne-a scris la toți trei autorii) să scrie un articol de promovare pentru pagina de știri a institutului.”

Acest cuvânt, „interesant”, primit din partea unui birou de comunicare, e important. Chiar dacă jurnalul științific este unul foarte bun, chiar dacă rezultatul este semnificativ în domeniu, comunicatorii trebuie să poată să decidă în ce măsură se poate prezenta, explica, unui public nespecialist. În lipsa acestui cârlig, este posibil ca studiul să nu poată fi promovat printr-un comunicat de presă. Dar poate fi promovat altfel — pe social media, cu un infografic sau prin alte modalități adaptate studiului.

Următorul pas pentru cercetătorul Ionuț Farcaș au fost un mini-interviu cu biroul de comunicare. „La aproximativ o săptămână după, primesc draftul, într-un document Word, iar cateva sugestii mai târziu, articolul a fost publicat online pe site-ul Institutului, pe 9 Februarie”.

Foarte important: un comunicat de presă va fi întotdeauna scris și validat cu cercetătorul. Comunicatorul și cercetătorul lucrează în echipă și nimic nu este publicat fără aprobarea oamenilor de știință. 

Pentru comparație, un jurnalist nu trebuie să își valideze articolul cu cercetătorul pe care îl intervievează. Am explicat aici de ce. 

Pentru Ionuț, rezultatul discuției dintre el și echipa de comunicare a fost acest comunicat de presă. Eu l-am văzut pe contul de social media al partenerei sale, care partajase comunicatul și am intrat astfel în legătură cu autorul studiului și am scris un articol despre rezultat.

Dacă aveți un rezultat științific sau un proiect și v-ați dori să beneficiați de experiența unui comunicator în redactarea unui comunicat de presă, nu ezitați să mă contactați pentru o colaborare.