Tag: comunicarea stiintei
N
Newsletter Știință & Comunicare #12
Pentru primul newsletter Știință & Comunicare din 2021 am selectat: retrospectiva unor momente cheie din cercetarea românească, o școală de vară de comunicarea științei pentru tineri cercetători, câteva cuvinte despre importanța unui registru al experților plus recomandările de lectură obișnuite.
S
Studiile academice despre Trump și promvoarea de context
Cei care se ocupă de promovarea cercetării și-au însușit cu mult timp în urmă o lecție importantă din comunicare: se folosească de „subiectul fierbinte” al zilei. În toamna aceasta, datorită alegerilor prezidențiale din SUA, unul dintre ele este Donald Trump.
C
Cum se stabilește dacă este „interesantă” o noutate din știință
De ce se aude peste tot despre unele rezultate în cercetare, în timp ce altele, poate publicate într-o revistă cu factor de impact mai mare, obținute cu mai mult efort, nu par să intereseze publicul sau presa?
Am explicat criteriile pe care le folosesc comunicatorii în a stabili dacă ceva are potențial să fie „interesant”.
C
Ce câștigă cercetătorii din comunicarea cu publicul larg
Directorul unui festival de știință ce are loc în peste 29 de țări scoate în evidență trei beneficii pentru cercetătorii care comunică cu publicul: obținerea mai facilă a finanțării, identificarea unor perspective noi în cercetare și bucuria de a putea împărtăși rezultatele unei munci de ani de zile.
S
Studiu de caz: cum am gândit un articol de știință despre rugăciunea „Tatăl nostru”
Ce se întâmplă în spatele unui articol de știință? M-am gândit că ar fi util să explic un pic din bucătăria internă a scrierii unui articol. Am ales unul care a avut la bază o serie de cercetări despre rugăciunea „Tatăl nostru”.
S
Speculații vs. știință: nu toate studiile sunt egale (în Mindcraft Stories)
Am scris pentru revista de știință Mindcraft Stories despre cum se deosebesc studiile de calitate de cele făcute pe genunchi și de ce e important să nu tragem concluzii prea rapide din cercetări pe eșantioane mici.
În comunicare, cercetătorilor li se cere de către presă și public să mai renunțe la nuanțe, să nu mai fie atât de precauți, să riște și o prognoză. Dar în aceste momente, cred că este cazul invers: publicul are nevoie să înțeleagă ce înseamnă limitările unui studiu, eșantion mic, concluzii nevalidate prin peer review și pura speculație.
C
Cum se structurează o explicație științifică — un exemplu
Un exemplu de comunicarea științei este și cercetătorul de origine română, Albert-László Barabási, care vorbește despre motivul pentru care e necesar să „oprim lumea”, chiar dacă virusul este de neoprit. Cum a structurat mesajul? A ajuns să vorbească despre „curbă Gaussiană”, dar a reușit să ajungă acolo trecând mai întâi prin inima audienței.
