C

Cercetarea din România despre COVID19 – Listă de articole științifice (Selecție)

Monitorizez cercetarea românească pe tema COVID-19, iar mai jos veți găsi o selecție subiectivă a celor despre care cred că au un bun potențial de comunicare și impact. Actualizez pagina o dată sau de două ori pe săptămână. Dacă vreți să le vedeți imediat ce le găsesc, urmăriți-mă pe Facebook sau LinkedIn. Dacă sunteți curioși de ce am pornit acest proiect voluntar, am scris în National Geographic despre asta.

Disclaimer: rezumatele nu sunt „oficiale” și este posibil să conțină erori de judecată din partea mea. Dacă doriți să aflați mai multe despre unul dintre studii, vă rog să contactați autorul studiului, folosind adresa de email din lucrare. Numeroase lucrări sunt în stadiul de pre-print și nu au fost verificate de alți specialiști în domeniu. Există și o listă de studii românești verificată și curatoriată de Organizația Mondială a Sănătății. Este disponibilă la finalul postării.

24.06.2021 Nicoleta Siminea et al, “Network analytics for drug repurposing in COVID-19“, o echipă de cercetatori de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București a publicat o lucrare dedicată unei mai bune ințelegeri a potențialului reutilizării medicamentelor în COVID-19: Astfel, au fost analizate combinațiile și posibilele interacțiuni, la nivel de proteină, între medicamentele existente și cei mai importanți factori ai infecției cu SARS-CoV-2. Prin aceste simulări, cercetătorii și-au propus să înțeleagă mai bine care ar fi cele mai eficiente medicamente deja existente, care pot fi folosite și pentru tratarea bolii. Aceasta este o abordare care poate va putea folosită și în alte contexte. Un rezumat oficial al lucrării în limba română găsiți aici.

16.06.2021 Băicuș, Anda, “Identification of SARS-CoV-2 and Enteroviruses in Sewage Water-A Pilot Study“: și în România au putut fi detectate urme de Sars Cov 2 în apele reziduale. O echipă de cercetători a testat și comparat mostre de apă din diferite momente ale anului din câteva localități din nordul țării, având la dispoziție inclusiv câtva probe dinainte de declanșarea pandemiei. Dintre toate testele aplicate, cel mai sensibil test pentru virusul Sars Cov 2 a detectat prezența acestuia în apele reziduale în special în mostrele prelevate în luna octombrie 2020. Autorii sunt de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”.

În fiecare lună, trimit un newsletter despre Știință & Comunicare, cu articole care vorbesc despre cum poate fi mai bine promovată cercetarea în România. Include ce scriu aici, pe blog, dar și articole recente din alte limbi pe care le recomand și le comentez.
Vă puteți abona aici.

16.06.2021 Manea, Eliza et al, Healthcare-associated Clostridioides difficile infection during the COVID-19 pandemic in a tertiary care hospital in Romania: studiul a urmărit incidența de infecții cu bacteria Clostridioides difficile într-un spital dedicat Covid în perioada pandemiei, comparativ cu o perioadă precedentă (2017/2018). Incidența a fost asemănătoare, iar ce s-a observat la ambele grupuri a fost că folosiseră antibiotice în exces (în jur de 86%, în ambele grupe studiate). Autorii sunt de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București și Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș.

16.06.2021 Dascalu, Cristina Gena, 10-Months Study Regarding the COVID-19 Spreading in Romanian Counties: un studiu extins, care ia în considerare datele de la 2 aprilie 2020 până pe 25 ianuarie 2021, care concluzionează că nu au existat diferențe foarte mari între județele României, demonstrând că efortul medical a fost uniform. Suceava a fost o excepție, uneori cu un decalaj de o zi față de celelalte județe ca evoluție.

18/05/2021 Guerrero-Gomez, Ana, et al. “Dreaming in Adolescents During the COVID-19 Health Crisis: Survey Among a Sample of European School Students.” Frontiers in Psychology 12 (2021): 1054. 31% dintre adolescenții (inclusiv din România) participanți la un studiu își aduc mai bine aminte visele acum, 18% spun că au mai des coșmaruri, iar 15% au raportat cel puțin un vis legat de pandemie. La cercetarea despre visele adolescenților în perioada Covid-19 a contribuit din România un autor de la asociația Timișoara – Capitală Europeană a Culturii.

18/05/2021 Florea, Mira, et al. “Lights and Shadows of the Perception of the Use of Telemedicine by Romanian Family Doctors During the COVID-19 Pandemic.” International Journal of General Medicine 14 (2021): 1575. Cât de bine s-au adaptat medicii de familie la tele-medicină? Un studiu care a avut la bază un chestionar anonim completat de 108 medici de familie din Cluj a relevat că mai mult de un sfert din medici au considerat că a fost mai ușor să se ocupe de pacienți de la depărtare; 60% au considerat că tele-consultațiile sunt mai consumatoare de timp decât vizitele față-în-față, dar 64.3% dintre ei spun că nu pot fi siguri pe diagnosticul pus. Autorii sunt de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj și Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.

29/04/2021 Radulescu, Amanda et. al. “Antibody and viral RNA kinetics in SARS-CoV2 infected patients admitted in a Romanian University Hospital of Infectious Diseases” — Indiferent de tipul de infecție, asimptomatic/ușor sau sever, cei care au făcut Covid dezvoltă anticorpi, arată acest studiu pe 469 de pacienți de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca. Pentru cei cu infecție mai ușoară, au trecut 15 zile până la PCR negativ, iar pentru cei cu infecții mai severe — 17 zile. Cei cu infecții mai severe au dezvoltat anticorpi mai rapid. Autorii sunt de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca.

19/04/2021 Adriana Cotel et.al. “Predictors of Burnout in Healthcare Workers during the COVID-19 Pandemic” — Care sunt factorii din cauza căruia medicii români ajung în burn-out? Studiul a fost realizat pe 523 de medici din două spitale, în perioada martie-iunie 2020, perioadă în care 14.5% dintre respondenți ajunseseră la un nivel de extenuare clinic, adică generator de burn-out. Impact semnificativ asupra burn-out-ului la medici au: trei cerințe de la locul de muncă (conflict de muncă-familie, lipsă de pregătire / sfera practicii, cerințe emoționale), trei resurse ale locului de muncă (formare, dezvoltare profesională și educație continuă; supraveghere, recunoaștere și feedback; autonomie și control) și o resursă personală (auto-eficacitate). Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București și Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon”.

19/04/2021 Sabina Potra et. al. “Facing COVID-19 Challenges: 1st-Year Students’ Experience with the Romanian Hybrid Higher Educational System” — Studenții preferă interacțiunea față-în-față la ore, dar speră ca o parte din funcțiile preluate de platformele de învățământ online să poată să fie folosite și după încheierea acestei situații, a arătat acest studiu care a avut în vedere studenții din anul I, realizat de cercetători de la Universitatea Politehnica Timișoara, o universitate unde facultățile au abordat un sistem de învățământ hibrid în acest an universitar. Studenții au identificat patru tipuri de probleme în învățământul online: supraîncărcarea cu informații, interacțiunile limitate, gestionarea orelor de către profesori și probleme de concentrare în timpul orele petrecute în fața ecranului de calculator.

28/03/2021 Mititelu, Magdalena, et al. “The Impact Of Covid-19 Lockdown On The Lifestyle And Dietary Patterns Among Romanian Population.” Cum s-a schimbat stilul de viață al românilor după intrarea în pandemie? Una dintre concluziile acestui studiu este că românii au urmat recomandările generale privind consumul de proteine, hidratarea, dieta bogată în antioxidanți caracterizată printr-un consum crescut de pește, fructe și legume, și un consum scăzut de dulciuri, cu scopul întăririi sistemului imunitar. Autorii sunt de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Universitatea Transilvania din Brașov.

28/03/2021 Lădaru, Georgiana-Raluca, et al. “Influencing Factors and Social Media Reflections of Bakery Products Consumption in Romania.” Sustainability 13.6 (2021): 3411. Țineți minte fotografiile cu pâini coapte acasă? În social media, interesul pentru pâine și produse de panificație a crescut de 3-4 ori din februarie în martie, cele mai frecvente postări fiind despre rețete de acasă. Interesul a scăzut din nou, aproape brusc, în următoarele luni, fiind ușor reactivat în luna noiembrie, când au început din nou să crească cazurile de Covid. Studiul a fost realizat de autori de la Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova și Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.

28/03/2021 Alexa, S., & Baciu, E. L. 15 Challenges in Supporting Disadvantaged Children’s Access to Education during the COVID-19 Pandemic: The Experience of a Romanian Nonprofit Organization. Un studiu de caz al unei organizații non-guvernamentale dedicată educației copiilor și provocările prin care aceasta a trecut în diverse faze ale pandemiei. Organizația s-a luptat, printre altele, cu reorientarea sposonsorilor spre cauze din domeniul sănătății, concomitent cu creșterea nevoilor financiare și extra resurse din partea organizației. Autoarele sunt de la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Sociologie și Psihologie.

12/03/2021 Cernicova-Buca, M., and A. Palea. “An Appraisal of Communication Practices Demonstrated by Romanian District Public Health Authorities at the Outbreak of the COVID-19 Pandemic. Sustainability 2021, 13, 2500.” (2021). — DSP Iași este „câștigătoare” la comunicarea despre Covid-19 în social media, conform acestui studiu care a analizat comunicarea a 15 DSP-uri din România, ținând cont de o serie de factori cum ar fi numărul de comunicatele de presă, paginile de internet, prezență în social media. Cea mai activă pagină de internet a fost DSP Vrancea, urmată de DSP Neamț. Traficul pe paginile DSP-urilor a crescut cu 300%-400%, dar abia după jumătatea lunii mai. Studiul este semnat de autori de la Universitatea Politehnică Timișoara.

06/03/2021 Dascalu, Stefan, et al. “Prospects of COVID-19 Vaccination in Romania: Challenges and Potential Solutions.” Frontiers in Public Health 9 (2021): 90. 9 experți în sănătate, printre care și Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, semnează un articol despre provocările campaniei de vaccinare în România și recomandări. Printre altele, autorii atrag atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă distribuirea inechitabilă a vaccinului și a persoanelor care „sar coada” pentru a strâni neîncrederea populației în proces, în special având în vedere faptul că lumea medicală se confruntă deja cu o atitudine de neîncredere, iar listele de așteptare pot fi considerate sensibile la factorul „corupție”. Cei trei autori care au contribuit majoritar la manuscris sunt Ștefan Dascălu – Universitatea Oxford , Oana Geambașu – Universitatea Harvard și Ludwig Maximilian University & Ovidiu Covaciu – Coaliția România Sănătoasă

06/03/2021 Manciuc, C. et al, SARS‑CoV‑2 infection and diabetes mellitus: A North Eastern Romanian experience — diabetul afectează grav mortalitatea în rândul Covid-19, conform observațiilor de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sfânta Paraschiva” Iași. Autorii au analizat cazurile venite în perioada martie-iunie 2020: din 1080 de pacienți, 85 aveau diabet, majoritatea tip II. Comparând cifrele celor ajunși în ATI între două grupe — bolnavii de diabet și cei care nu aveau această boală — 88,23% din cei bolnavi de diabet au murit; pentru al doilea grup, rata de mortalitate de fost de 59%. Autorii sunt de la Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa Iași și Spitalul de Boli Infecțioase Iași.

15/02/2021 Lucheș, D.; Saghin, D.; Lupchian, M.-M. Public Perception of the First Major SARS-Cov-2 Outbreak in the Suceava County, RomaniaInt. J. Environ. Res. Public Health 202118, 1406. Studiul își propune să ofere o explicație pentru acea explozie de Covid-19 la Suceava. Una dintre concluziile autorilor: „Criza din Suceava a fost rezultatul primei confruntări a sistemului de sănătate din România cu o situație nouă și dificilă, care a necesitat conștientizare, responsabilitate și soluții competente. Implicarea politică în management, corupția și subfinanțarea în sistem nu au fost prezente doar în Suceava, ele au fost mult timp raportate în toată țara. Noutatea situației și lipsa anticipării efectelor remigrației asupra unui singur furnizor de servicii de sănătate performante la nivel județean de către un management slab au făcut din Suceava „țapul ispășitor” al unui sistem cu multe disfuncționalități dobândite și amplificate în ultimul 30 de ani.” Autorii sunt de la Universitatea de Vest Timișoara și Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava.

15/02/2021 Mr. Marius Surleac, Ms. Corina Casangiu, Ms. Leontina Banica, Mr. Petre Milu, Mr. Dragos Florea, Mrs. Oana Sandulescu, Mrs. Anca Streinu-Cercel, Mr. Ovidiu Vlaicu, Ms. Andreea Tudor, Mr. Robert Hohan, Dr. Simona Paraschiv, and Mr. Dan Otelea, AIDS Research and Human Retroviruses, Evidence of novel SARS-CoV-2 variants circulation in Romania — Două tipuri de tulpine dintre variantele cu mutații mai mediatizate au fost până acum confirmate în România: B.1.1.7 (cunoscută sub numele de „tulpina britanică”) și B.1.258 (o variantă care circulă în țări europene). În plus, articolul argumentează necesitatea unor politici de sănătate publică care să aibă în vedere monitorizarea moleculară a evoluției virusului SARS-CoV-2, astfel încât să permită o reacție rapidă și adecvată. Din păcate, articolul nu este disponibil în format full text.

07/02/2021 Radu Gheorghe MAGDIN, Do Elections Facilitate the Fight Against the COVID-19 Pandemic? Una dintre consecințele pandemiei în politică a fost faptul că au existat mai mulți candidați din domeniul medical la funcții publice, Brazilia și România fiind două astfel de exemple. De asemenea, partidele politice au recrutat medici în rândurile lor pentru a le spori autoritatea, dar efectul poate fi și opus: scăderea încrederii opiniei publice în medici ca rezultat al implicării lor în politică. Concluzia este că, deși cei care se află la putere pot miza pe un răspuns eficient în fața pandemiei pentru a obține realegerea, perioadele electorale pot fi și momente de creștere a polarizării, oportunism și dezinformare. Autorul este doctorand la SNSPA și antreprenor în consultanță — Smartlink.

07/02/2021 Lobiuc, Andrei, et al. “Emergence of first strains of Sars-CoV-2 lineage B. 1.1. 7 in Romania.” medRxiv (2021). — Lucrarea, deocamdată fără peer review, este semnată de echipa de cercetători care a descoperit prima „tulpină britanică” în România, în Suceava, de la un pacient care venise din Marea Britanie. Analiza fusese realizată pe 20 de pacienți din Suceava, Cluj și Craiova, din care doar acest caz prezenta mutațiile variantei britanice, denumite B.1.1.7. La momentul scrierii lucrării (26 ianuarie 2021), în România erau raportate 5 astfel de cazuri, dar autorii lucrării susțin că prevalența acestei tulpini pare fi mult mai mare, având în vedere faptul că secvențierea genetică nu este o practică larg răspândită. Autorii sunt de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava și Spitalul Județean de Urgență ”Sf. Ioan cel Nou” Suceava.

07/02/2021 Curseu, Petru L, et.al Let’s Not Joke about It Too Much! Exposure to COVID-19 Messaging, Attitudes and Protective Behavioral Intentions — Să nu glumim prea mult pe tema Covid-19, pentru că ne face să fim mai neatenți cu măsurile de protecție, arată acest studiu. Autorii au investigat modul în care expunerea la informațiile despre COVID-19 (informații generale și cu caracter umoristic), emoțiile negative, atitudinile și controlul comportamental perceput influențează adoptarea măsurilor de protecție Autorii români sunt de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

26/01/2021 Rosu, Adrian, et al. Assessment of NO2 Pollution Level during the COVID-19 Lockdown in a Romanian City. În perioada carantinei generale (perioada de lockdown), au fost observate scăderi ale poluării cu noxe în orașul Galați, dar aceste efecte au fost modeste în comparație cu orașe mai populate. Valorile au fost înregistrate atât cu ajutorul satelitului, cât și al instrumentelor la sol. Scăderea a fost mai accentuată în timpul zilelor lucrătoare, datorându-se în special reducerii traficului de mașini, nu și activității industriale. Autorii sunt de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și The Royal Belgian Institute for Space Aeronomy (BIRA-IASB).

26/01/2021 Costea, Florea, et al. “Burnout syndrome in the Emergency Department of the Central Military Emergency Hospital before and during the COVID-19 pandemic.” Romanian Journal of 124.1: 22. Trec medicii prin burnout în această perioadă? Un studiu realizat prin chestionare aplicate cadrelor medicale de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila” sugerează că nivelul de extenuare și alte simptome ale sindromului burnout s-au accentuat în timpul pandemiei, la toate vârstele, toate tipurile de roluri în sistemul medical, atât bărbați, cât și femei. Chestionarele au fost aplicate în perioada mai-iunie 2020 la 65 de persoane. Autorii sunt de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila”, Institutul Medico-Militar și Universitatea “Titu Maiorescu” din Bucureşti.

17/01/2021 Olariu, Tudor Rares, et al. “Seroprevalence of SARS-CoV-2 antibodies In 2115 blood donors from Romania.” Clinical Microbiology and Infection. Un indiciu despre nivelul anticorpilor din România până în luna Septembrie 2020: doar 1,5% dintre donatorii de la Centrul Regional de Transfuzii din Timișoara aveau anticorpi în sânge. Studiul s-a realizat pe 2115 donatori de sânge din perioada 8 iulie – 1 septembrie 2020. Cercetarea are autori de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeș” din Timişoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” și Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara

17/01/2021 Goldblatt, David, et al. “Cross Sectional Prevalence of SARS-CoV-2 antibodies in Health Care Workers in Paediatric Facilities in Eight Countries.” Journal of Hospital Infection — Un studiu asupra nivelului de anticorpi la medicii pediatri din mai multe țări, printre care și România. Din 124 de participanți la studiul din România, doar unul singur avea anticorpi, echivalentul a 0.8% — studiul a fost realizat în luna iunie 2020. Prin comparație, în Marea Britanie, unde au fost studiate două „tranșe” de medici pediatri, una în luna mai și una în luna iunie, proporția de participanți cu anticorpi a fost de 15,3, respectiv 16,9. Din România, a contribuit la studiu un autor de la Spitalul Clinic de Copii Braşov.

09/01/2021 A.S. Gheorghe et. al., Knowledge, attitudes and practices related to the COVID-19 outbreak among Romanian adults with cancer: a cross-sectional national survey — Cât de bine informați sunt pacienții oncologici din România despre Covid-19 și cât de bine se protejează? Un studiu ce a implicat 1585 de pacienți din mai multe centre oncologice pe teritoriul României arată că mulți au cunoștințe sub așteptări despre virus, deși numeroși pacienți se cred mai informați decât sunt. Un mic număr de pacienți au declarat că preferă să își amâne tratamentul oncologic până la finalul epidemiei. Majoritatea respectă măsurile de prevenție, iar 30% dintre ei au apelat și la măsuri preventive nefondate științific, cum ar fi antibiotice, irigații nazale etc. Autorul principal este de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.

09/01/2021 Radulescu, Carmen Valentina, et al. “Impact of the COVID-19 Pandemic on the Romanian Labor Market.” Sustainability 13.1 (2020): 1-1. — Măsurile oferite de companie pentru protejarea de Covid-19, respectiv beneficii care includ asigurări de sănătate complexe se numără acum printre factorii care contează în selecția unui nou loc de muncă, conform acestui studiu pe un eșantion reprezentativ de 548 de respondenți. Studiul mai relevă faptul că cei chestionați și-au păstrat, în majoritate, același nivel al veniturilor și că beneficiile principale ale telemuncii sunt: economisirea timpului de navetă spre locul de muncă, flexibilitatea mai mare în organizarea propriului program, posibilitatea de a petrece mai mult timp cu familia și faptul că gradul de promptitudine în răspuns, în companii, este mai mare online. Studiul a fost realizat de autori de la Academia de Studii Economice din București.

09/01/2021 Raboca, H. M., & Cotoranu, D. The Efficiency of the Online Academic Teaching Process During the Pandemic Covid-19 — 72% dintre studenții participanți la un studiu consideră că învățământul online este la un nivel mai scăzut, respectiv mult mai scăzut decât cel clasic. Principalele cauze ar fi: lipsa resurselor tehnice (internet, cameră video etc.; lipsa cunoștințelor tehnice necesare, atât în rândul studenților, cât și al profesorilor; cantitatea crescută de muncă, inclusiv individuală. Studiul se bazează pe chestionare aplicate la 193 de studenți de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării / Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (de unde sunt și autorii lucrării).

02/01/2021 Islam, Muhammad Torequl, et al. “High skin melanin content, Vitamin D deficiency and immunity: potential interference for severity of Covid-19.” Există vreo legătură între deficiența de Vitamina D și severitatea simptomelor de Covid-19? Dar între tipurile de piele? Mai precis, nivelul de melanină din piele (care determină cât de închisă sau deschisă este) influențează în vreun fel severitatea bolii? Pielea închisă la culoare conține un nivel
ridicat de melanină, care inhibă sinteza Vit-D, ducând la deficitul acestei vitamine la anumite persoane din întreaga lume. Studiul, având printre autori un cercetător de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București și unul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, își propune să evidențieze o corelație între conținutul de melanină al pielii, statusul Vit-D, imunitatea și efectele potențiale asupra prevalenței SARS-CoV-2.

02/01/2021 Ursu, Ana, and Eduard Dumitru. “Study on the consumer preferences regarding the purchase of products of animal origin in the pre-pandemic and during the pandemic COVID-19 period.” „Implicațiile economice și sociale ale pandemiei COVID-19: (2020): 162-164. Cum s-au schimbat cumpărăturile de produse de origine animală? Într-un studiu care analizează comportamentul de dinainte și după pandemie relevă faptul că românii s-au reorientat spre produse congelate și spre a cumpăra direct de la producător, în special de la cei care demonstrau că respectă regulile de igienă. Studiul este semnat de autori de la Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.

23/12/2020 Starosta, Kejo, et al. “COVID-19 Mass Media Infodemic in Six European Countries.” (2020) — Cercetătorii au analizat aproape un milion de știri din 6 țări, printre care și România, în încercarea de a vedea dacă a existat o legătură între realitatea situației (numărul de cazuri) și felul în care a fost reflectat în presă. Dintre cele 6 țări studiate, România a avut cea mai mare proporție de știri legate de Covid-19 (30%), din totalul de știri, jumătate dintre acestea având o conotație negativă. Autorii au observat că scăderea numărului de cazuri din timpul verii nu a influențat în mod semnificativ atenția media pe subiectul Covid-19, observație valabilă pentru toate țările. Autorii sunt de la ASE București.

23/12/2020 Nastase, Mihai-Claudiu, Alexandru Mitru, and Loredana Andreea Paun. “The Social and Economic Impact of COVID 19 Pandemic on Museums. Case Study:„Princely Court” National Museum Ensemble.” LUMEN Proceedings 14 (2020): 336-348. Un studiu de caz despre supraviețuirea Complexului Național Curtea Domnească din Târgoviște, unul dintre „norocoșii” pandemiei, pentru că oferă multe spații în aer liber. În lunile de vară, numărul de vizitatori a fost similar cu cel din 2018, dar per total, în perioada ianuarie-august, veniturile au scăzut cu 65% în comparație cu anii precedenți. Studiul este semnat de cercetători de la Universitatea Valahia din Târgoviște.

13/12/2020 Andrea Pieroni et al., Taming the pandemic? The importance of homemade plant-based foods and beverages as community responses to COVID-19, Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine — Care au fost remediile naturiste la care au făcut apel oamenii pentru a se proteja? Studiul investighează mai multe metropole și regiuni rurale, printre care și una din Transilvania, unde au fost folosite: cimbrul, menta, muguri de brad, cătină în miere, usturioiul, ceapa, pătrunjelul și altele. Câștigător, la nivelul celor 17 regiuni studiate a fost ghimbirul, urmat de usturoi, ceapă, tumeric și lămâie. Studiul are o contribuție românească de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

13/12/2020 De Sio, Luciano, et al. “Personalized Reusable Face Masks with Smart Nano-Assisted Destruction of Pathogens for COVID-19: a Visionary Road.” Chemistry (Weinheim an der Bergstrasse, Germany) (2020) — Studiul prezintă un concept de „mască a viitorului”, bazată pe nanotehnologie, cu proprietăți de distrugere a patogenilor (bacterii și viruși), activare pe bază de lumină, filtrare eficientă, control al umidității și personalizare digitală. Este realizat cu o contribuție românească venind de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca / Centrul de Nanobiofotonică şi Microspectroscopie Laser.

13/12/2020 Magdin, Radu. “Disinformation campaigns in the European Union: Lessons learned from the 2019 European Elections and 2020 Covid-19 infodemic in Romania.” Romanian Journal of European Affairs 20.2 (2020): 49 — În perioada crizei de Covid-19, campaniile de dezinformare au atins noi nivele de sofisticare, campaniile rusești și cele chinezești învățând una de la alta. Dacă până în 2019, rușii erau cunoscuți pentru micro-targetare, iar chinezii pentru abordarea creativă în comunicarea strategică, cele două tipuri de dezinformare au fuzionat, implementând astfel „cele mai bune practici” din ambele abordări. Studiul conține și o serie de recomandări de abordare ale „epidemiei de dezinformare” și susține că în următorii doi ani țările europene vor trece printr-o perioada de instabilitate, propaganda având astfel un teren fertil pentru polarizare și destabilizare. Autorul este doctorand la SNSPA și antreprenor în consultanță — Smartlink.

05/12/2020 Voicu, Bogdan, et al. “COVID-19 and orientations towards solidarity: the cases of Spain, Hungary, and Romania.” European Societies (2020): 1-18. — Cetățenii din România și Ungaria au devenit mai solidari în timpul epidemiei, iar sentimentul de solidaritate a variat: la începutul carantinei a fost mai pronunțat, apoi a înregistrat o perioadă de scădere, după care, la câteva săptămâni de carantină, nivelul de solidaritate a început din nou să crească. Autorii din România sunt afiliați la: Institutul de cercetare a Calității Vieții (ICCV), Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București.

05/12/2020 Lupei, M. I. Personal reflections of the COVID-19 pandemic and professional development in Anesthesiology Critical Care — nu este un studiu, ci un eseu al unei specialiste în anesteziologie de origine română de la University of Minnesota Medical School despre felul în care pandemia îi afectează parcursul profesional. Pentru a combate burn-out-ul, la universitatea sa departamentul de psihiatrie și cel de anesteziologie au instituit un sistem de „battle buddies”, astfel încât personalul medical epuizat să nu se bazeze doar pe prieteni și familie pentru sprijin emoțional.

29/11/2020 Hategan, C.-D.; Curea-Pitorac, R.-I.; Hategan, V.-P. Responsible Communication of Romanian Companies for Ensuring Public Health in a COVID-19 Pandemic Context. Int. J. Environ. Res. Public Health 202017, 8526. / Cum au comunicat companiile listate la Bursa de Valori București în timpul pandemiei? Peste jumătate dintre acestea au avut cel puțin un tip de comunicare publică. Subiectele despre care au comunicat cu publicul au fost: întâliniri ale acționarilor (44%), măsurile luate de companii (40%), donații (5%). Doar 2% dintre companii au comunicat pe marginea unor cercetări legate de coronavirus. Autorii sunt de la Universitatea de Vest Timișoara.

29/11/2020 Ștefan, L., & Grama, C. (2020). Rule of Law in Tough Times–A Case Study on the Romanian Sanctioning Policy During the COVID-19 Pandemic. Transylvanian Review of Administrative Sciences, 16(SI), 121-148. Este o analiză a amenzilor și sancțiunilor aplicate în perioada la începutul pandemiei, realizată pe baza datelor furnizate de Poliția Română și Jandarmerie. Aflăm că valoarea totală a amenzilor aplicate de Poliție a fost în Dolj (aproape 18 milioane de lei), dar că în Prahova s-au aplicat cele mai multe sancțiuni și amenzi, că Jandarmeria a adunat cei mai mulți bani din amenzi în Brașov, iar județul Iași se află în ambele topuri de amenzi – și al Poliției, și al Jandarmeriei. În București, cele mai multe sancțiuni (peste 40.000) au fost aplicate pentru încălcara interdicțiilor de circulație. Autorii sunt de la Asociația Expert Forum și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării.

16/11/2020 How families handled emergency remote schooling during the Covid-19 lockdown in spring 2020. Nu este un articol dintr-un jurnal științific, ci un studiu european despre cum s-au descurcat cu școala online famiile din 9 țări europene, printre care și România. Printre semnatarii studiului se numără și Anca Velicu, de la Institutul de Sociologie al Academiei Române.

16/11/2020 Ţălu, S., and A. D. Nazarov. “Estimated Exchange Rate Opportunities Generated by the COVID-19 Pandemic in Romania in 2020.” Research Technologies of Pandemic Coronavirus Impact (RTCOV 2020) (2020): 397-400. Din cauza situatiei economice generate de pandemie, euro ar putea ajunge la 4.9295 RON până la finalul acestui an, estimează un autor de la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca.

16/11/2020 Nemțeanu, Marcela-Sefora; Dabija, Dan-Cristian – ”The Influence of Heavy Work Investment on Job Satisfaction and Turnover Intention in Romania”. (rezumat trimis de autor) Această cercetare reflectă o stare a angajatului din România în perioada aprilie-iulie 2020, și anume aceea de investitor masiv în propria muncă, manifestată fie prin comportamente de dedicare, fie, din cauza stresului și a presiunii, prin workaholism. O formă a workaholismului regăsită în mod curent între angajații chestionați în această perioadă este munca excesivă. Rezultatele cercetării evidențiază că această dimensiune a workaholismului reduce satisfacția angajaților și are implicații directe asupra intenției de părăsire a locului de muncă. Cercetarea realizată face parte dintr-un proiect mai larg ale cărui detalii le găsiți la adresa: https://www.researchgate.net/project/Studiu-privind-impactul-investitiei-masive-in-munca-asupra-rezultatelor-organizationale. Dorim să continuăm cercetarea în contextul COVID printr-un nou proiect, și anume prin studiul impactului telemuncii asupra angajatului. Pe fondul acestei pandemii, o mare parte din activitatea noastră ca angajați s-a transferat în mediul online. Prin acest studiu dorim să descoperim și să evaluăm ce anume s-a schimbat în modul în care angajații muncesc și desemenea dacă există consecințe în echilibrul vieții personale. Nu în ultimul dorim să evaluăm implicațiile izolării profesionale asupra relației cu colegii,  a interacțiunii cu supervizorii și mai ales efectele telemuncii asupra performanței individuale.

07/11/2020 Lupuşoru, Ioana, et al. “Difficulties in Treating a Patient with Multiple Cancers in the COVID-19 Pandemic.” Chirurgia (Bucharest, Romania: 1990) 115.5 (2020): 670-676. Ce a presupus tratarea unui bolnav de 64 de ani cu mai multe tipuri de cancer în timpul pandemiei. Un caz semnalat de autori de la Spitalul Sf. Spiridon Iași și Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”

07/11/2020 Rughiniş, Cosima, Lorena Dima, and Sorina Vasile. “Hydroxychloroquine and COVID-19: Lack of Efficacy and the Social Construction of Plausibility.” American Journal of Therapeutics (2020). De ce este încă luată în considerare hidroxiclorichina drept tratament pentru COVID, după ce șapte studii clinice au demonstrat că aceasta nu are nici un efect? Un studiu semnat de autori de la: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea din București, Facultatea de Medicină de la Universitatea „Transilvania” din Brașov și Școala Interdisciplinară de Studii Doctorale a Universităţii din Bucureşti.

30/10/2020 Jurca, Roxana, et al. “COVID-19—Clinical Relevance of a Negative RT-PCR SARS-CoV-2 Test.” Timisoara Med 2020.1 (2020): 0-0. Un caz interesant: o tânără de 34 de ani, cu ambii părinți bolnavi de Covid-19, s-a prezentat de trei ori la urgențe cu simptome specifice bolii, dar a avut de trei ori rezultat negativ la testul PCR. Diagnosticul s-a dat până la urmă pe baza radiografiei la plămâni. Cazul a fost semnalizat și analizat de autori de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara

30.10.2020 Monica Neagu (2020): The bumpy road to achieve herd immunity in COVID-19, Journal of Immunoassay and Immunochemistry, DOI: 10.1080/15321819.2020.1833919. Pentru a obține imunitate de grup, ar trebui să fie infectată sau imunizată artificial 50-60% din populație, dar chiar și așa, sunt încă multe necunoscute și obstacole în obținerea acesteia, având în vedere faptul că se cunosc cazuri de reinfectare și nu este clar cât de mult durează imunitatea organismului. Studiul este semnat de un imunolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare in Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale “Victor Babes” & Spitalul Clinic Colentina.

30.10.2020 Socea, B., et al. “POLITRAUMA DURING COVID-19 PANDEMIC: AN INCREASING INCIDENCE OF DOMESTIC VIOLENCE.” Romanian Journal of Emergency Surgery 2.1 (2020): 20-24. Violența domestică s-a accentuat în pandemie. Un studiu despre cazurile cu traume multiple ajunse la Secția de Chirugie a Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” arată că numărul cazurilor de violență domestică din secție a fost de patru ori mai mare în comparație cu anii 2017-2019, fiind comparată perioada 16 martie – 15 iunie. Au scăzut drastic traumele cauzate de acciente, căzături sau agresiuni, dar numărul total de cazuri cu traume multiple a fost aproape neschimbat față de anii trecuți, din cauza creșterii atât de accentuate a violenței. Semnează autori de la: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgență din București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență „Prof.Dr. Agrippa Ionescu”, Spitalul Clinic de Urgență “BagdasarArseni.

21/10/2020 Hostiuc, S., Negoi, I., Maria-Isailă, O., Diaconescu, I., Hostiuc, M., & Drima, E. Age in the Time of COVID-19. An Ethical AnalysisAging and disease, 0. Cât de etică este folosirea vârstei ca (singur) criteriu pentru a decide cine beneficiază sau nu de îngrijire, atunci când resursele sunt limitate? Autorii aduc câteva argumente etice împotriva practicilor obișnuite — cele de a folosi vârsta drept unic criteriu. Autorii sunt de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Institutul Național de Medicină Legală, Spitalul Clinic de Urgență din București și Universitatea Dunărea de Jos din Galați.

21/10/2020 Channa, A., & Popescu, N. (2020, October). Managing COVID-19 Global Pandemic With High-Tech Consumer Wearables: A Comprehensive Review. In 2020 12th International Congress on Ultra Modern Telecommunications and Control Systems and Workshops (ICUMT) (pp. 222-228). IEEE. Gadgeturile pe care le purtăm (Fitbit, smartwatch etc.) au capacitatea să detecteze semnele biologice timpurii ale unor simptome COVID. Trei autori, dintre care unul de la Universitatea Politehnica București, au analizat gadgeturile de pe piață prin prisma capacităților de monitorizare pe care le au, cum ar fi: rata respirației, electrocardiogramă, saturația de oxigen, temperatură etc. Nu au făcut și o ierarhie, dar lucrarea conține o analiză a 28 de dispozitive smart. Tot în lucrare se menționează și eficiența chat-boților pentru „trierea” cazurilor de COVID pe baza unui test cu întrebări și răspunsuri. Un astfel de chatbot, Symptoma, a demonstrat o acuratețe de 96,32%. [Lucrarea este cu paywall]

07/10/2020 Barbu, M. G., Thompson, R. J., Thompson, D. C., Cretoiu, D., & Suciu, N. (2020). The Impact of SARS-CoV-2 on the Most Common Comorbidities–A Retrospective Study on 814 COVID-19 Deaths in RomaniaFrontiers in Medicine7, 581. Ce a provocat decesul: coronavirus sau comorbiditatea? Studiul a analizat 814 decese asociate COVID-19 în România pentru a vedea care au fost comorbiditățile cu cel mai mare grad de risc (1- diabet; 2 – boală renală cronică; 3-hipertensiune) și a pus și o cifră pe procentul de decese care nu ar fi avut loc în lipsa virusului. Pentru 31% din total virusul a determinat decesul, în sensul că aceste persoane nu ar fi murit altfel, dar acest procent a putut fi calculat doar pentru persoanele din grupurile de risc mediu și înalt. Pentru restul de 69%, cercetătorii nu au putut spune cu siguranță câți au murit din cauza virusului și câți ar fi murit oricum, pentru că ar fi fost necesare mai multe date. [informația a fost confirmată cu autorul principal]. Autorii sunt de la Institutul National pentru Sănătatea Mamei si Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”

04/10/2020 Stoica, Cătălin Augustin, and Radu Umbreș. “Suspicious minds in times of crisis: determinants of Romanians’ beliefs in COVID-19 conspiracy theories.” European Societies (2020): 1-16. Care sunt factorii care influențează tendințele românilor de a crede în conspirații? Vârsta — da; Educația — în mod suprinzător, inclusiv pentru autori, cei care au cel puțin o diplomă de liceu sunt mai înclinați să îmbrățișeze teorii ale conspirației decât cei care nu au terminat liceul; Gradul de integrare în societate — da și alți câțiva factori pe care îi puteți descoperi în lucrare. Un comentariu din secțiunea de rezultate care m-a surprins: persoanele mai în vârstă, care au trecut prin comunism, ar putea fi înclinate să nu creadă „discursul oficial” din cauza faptului că au trăit în vremuri cu discrepanță foarte mare între realitate și propaganda aparatului de stat. Pe atunci, majoritatea populației nu avea încredere în regim și se baza pe zvonuri și informații din subteran. Autorii sunt de la Departamentul de Sociologie al SNSPA.

02.10.2020 Băcilă, Ciprian, Claudia Anghel. “Telepsychiatry In The Romanian Health System During Covid-19 Pandemic.” Un articol din care am aflat ceva foarte interesant: Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează ședințele online de consultare psihologică. Cu toate acestea, Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gheorghe Preda” Sibiu s-a mobilizat și a organizat o linie telefonică de suport.

27/09/2020 Baicus, Cristian, et al. “Hydroxychloroquine for prophylaxis of COVID‐19 physicians survey: Despite lack of evidence, many would take or give to dear ones, and despite the perceived necessity of an RCT, few would participate.” Journal of Evaluation in Clinical Practice. Într-un sondaj la care au răspuns 785 de medici, 4% au declarat că iau deja hidroxiclorochină drept tratament profilactic, iar 24,5% dintre doctori iau în considerare opțiunea. 22% dintre medici ar administra hidroxiclorochină unui membru al familiei drept tratament. Aproape jumătate din doctori (48%) consideră că sunt suficiente dovezi pentru eficicacitatea medicamentului.

27/09/2020 Gherghina, Ș.C.; Armeanu, D.Ș.; Joldeș, C.C. Stock Market Reactions to COVID-19 Pandemic Outbreak: Quantitative Evidence from ARDL Bounds Tests and Granger Causality AnalysisInt. J. Environ. Res. Public @Health 202017, 6729. — Un alt articol despre efectul pandemiei asupra Burselor de Valori din câteva țări, inclusiv din România. Pentru România, autorii sugerează că numărul de morți din Italia are un impact direct asupra valorii obligațiunilor pe 10 ani, într-o măsură mai mare decât are asupra indicelui BET.

12/09/2020 Zaharie, Gabriela, et al. “Diagnosis Challenges, Management, and Outcome of Infants Born to Mothers With COVID 19.” (2020) — preprint, nu a fost verificat de specialiști independenți — Ce se întâmplă cu nou-născuții din mame infectate cu noul coronavirus? Studiul analizează nou-născuții la Spitalul de Urgență din Cluj din mame diagnosticate cu Covid19 — 6 nou născuți, toți prin cezariană, în perioada 1-15 mai. Nici un nou născut nu a prezentat semne de infecție, fiind testați PCR de două ori. Lucrarea detaliază și care sunt protocoalele după naștere — ce se întâmplă cu alăptarea, cum sunt îngrijiți separat mama și bebe. În partea de discuții, studiul menționează că există totuși cazuri documentate de transmitere de la mamă la nou-născut, dar acestea sunt rare. Autorii sunt de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

10/09/2020 Clinical recommendations for return to play during the COVID-19 pandemic (Infographic) — În ce condiții se pot întoarce sportivii la antrenament și joc? Prin ce teste ar trebui să treacă și ce parametri trebuie avuți în vedere? Un panel de experți a realizat un ghid vizual, bazat pe recomandări științifice, destinat sportului. Printre experți, se numără și Anca Ionescu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

10/09/2020 Migrant carers in Europe in times of COVID-19: a call to action for European health workforce governance and a public health approach: criza COVID a pus în evidență (și) o criză mai profundă din sistemul de sănătate românesc, cel al lipsei de strategie pentru îngrijirea pe termen lung, precum și migrarea oamenilor dispuși să lucreze în domeniu spre state vest-Europene. Lucrarea analizează problema în mai multe țări și include și un studiu de caz pe România. Autorul române este Marius Ionuț Ungureanu, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii / conferențiar la UBB Cluj.

05/09/2020 Elena, Vasiu Diana. “The Covid-19 Impact On Bucharest Stock Exchange. The First Six Months.” Studies in Business and Economics 15.2 (2020): 256-269. Cum a fost afectată Bursa de Valori din București de Pandemie? Capitalul a scăzut brusc din februarie în martie, a început să crească în aprilie și mai, dar în iunie a scăzut din nou.

03/09/2020 PĂNOIU, Laura, et al. “Financing Public Health System By Municipal Bonds–a Solution In The Current Pandemic“: două autoare de la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Pitești au făcut o analiză a cheltuielilor legate de sănătate din România (cele mai mici din UE) și propun o soluție pentru finanțarea sistemului medical pe timp de pandemie — tranzacționarea de obligațiuni municipale la Bursa de Valori.

27/08/2020 Andreea Maria Dicu, The impact of working from home on employees’ wellbeing during COVID-19. Nu e articol publicat într-un jurnal științific, ci o lucrare de master care a investigat impactul epidemiei asupra angajaților, în special prin prisma lucratului de acasă. Mi-a plăcut și o includ în listă din două motive: 1. Pentru că este publicată integral și 2. Pentru că i-a făcut singură un rezumat pe înțelesul nespecialiștilor pe care îl puteți citi aici.

27/08/2020 Sfîcă, Lucian, et al. “Weather conditions (with focus on UV radiation) associated with COVID-19 outbreak and worldwide climate-based prediction for 2 future prevention 3.” future 3: 4. Încă de la apariția epidemiei, a existat o bănuială că ar răspândirea sa ar putea fi favorizată sau împiedicată de vreme. Studiul românesc a identificat cel puțin două concluzii interesante: că „explozia” răspândirii a fost favorizată de valori anormale mici ale radiației UV și că răspândirea sa este favorizată de vreme călduroasă, dar cu valori scăzute ale radiației UV. Autorii sunt de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de la Administrația Națională de Meteorologie.

24/08/2020 Surleac, Marius, et al. “Molecular Epidemiology Analysis of SARS-CoV-2 Strains Circulating in Romania during the First Months of the Pandemic.” Life 10.8 (2020): 152. Tulpinile de virus care circulă în nordul României sunt diferite de cele care circulă în sudul ei, iar epidemia a avut mai multe puncte de intrare în țară. Cele din Nord au mai multe similarități cu tulpini din Spania, Scoția și Rusia, iar cele din Sudul României sunt similare cu tulplinile de virus din Elveția, Italia, Franța și Turcia. Echipa este compusă din autori de la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, Institutul de Biochimie din București, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “M. S. Curie”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” , Universitatea din Atena.

24/08/2020 Hâncean, Marian-Gabriel; Perc, Matjaž; Lerner, Jürgen; Early spread of COVID-19 in Romania: imported cases from Italy and human-to-human transmission networks – Despre această cercetare deja s-a scris în presa românească, dar era prea importantă să o las doar în listă, fără vreo explicație. Puteți citi comunicatul de presă al Universității din București aici: https://unibuc.ro/prima-analiza-intrarea-covid-19-in-romania/

19/08/2020 CIOBAN, ȘTEFANA, and DRAGOȘ VÎNTOIU. “THE REBELLIOUS SOCIAL NETWORK REACTION TO COVID-19.” Cum s-a văzut pandemia pe Reddit? În mod surprinzător, de la postări cu un conținut mai degrabă negativ s-a trecut spre postări neutre sau pozitive în conținut. Discuțiile au fost mai degrabă dominate de informații și fapte și mai puțin de emoții. Autorii sunt doi studenți la master (dacă am înțeles bine) de la Universitatea Babeș Bolyai.

19/08/2020 Petricau, Carina, Irena Nedelea, and Diana Deleanu. “Surprising protective mechanisms against severe forms of COVID-19 infection among Common Variable Immunodeficiency Patients-one center experience.” În pacienții care suferă de Imunodeficiență Comună Variabilă (o boală care se manifestă prin existența unui număr scăzut de anticorpi și predispunerea la infecții), pare să existe un mecanism de protecție împotriva formei mai grave a Covid-19. Studiul este în preprint, deocamdată nu a fost publicat. Semnează autori de la: Institututul Regional de Gastroenterologie Hepatologie „Prof. Dr. O. Fodor” Cluj Napoca.

19/08/2020 SUCEVEANU, ANDRA IULIA, et al. “ASSERTION FOR MONTELUKAST IN THE COVID-19 PANDEMICS?“. Poate fi Montelukastul un tratament folositor în tratarea simptomelor de Covid-19? Studiul românesc investighează această posibilitate. Semnează autori de la: Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Institutul Clinic Fundeni.

11/08/2020 Davidescu, Eugenia Irene, et al. “Treatment with hydroxychloroquine in patients with covid-19. Experience of a neurology department.” Hidroxiclorochina a fost asociată cu o ședere în spital mai lungă, într-un studiu realizat pe pacienți internați la Spitalul Colentina. Practic, cei care au luat medicamentul s-au vindecat mai greu decât cei pe tratament standard. Studiul a fost realizat în luna mai, pe 32 de pacienți, dintre care 18 au luat acest medicament. Trei pacienți au murit, toți tratați cu acest medicament. Autorii sunt de la Spitalul Clinic Colentina, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare in Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale “Victor Babes” , Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș.

09/08/2020 Dima, Alina, et al. “Physicians’ Perspectives on COVID-19: An International Survey.” Healthcare. Vol. 8. No. 3. Multidisciplinary Digital Publishing Institute, 2020. — Rezultatele unui studiu pe 194 de medici, din 43 de țări, realizat în luna aprilie. Peste 20% spun că simt că oamenii cu care obișnuiau să interacționeze îi evită acum; peste două treimi nu simt că primesc suficientă protecție (echipament/proceduri); 20% cred că Vitamina D ar fi eficientă în prevenirea îmbolnăvirii. Autorii sunt de la Spitalul Clinic Colentina, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof.Dr. C.C. Iliescu”.

07/08/2020 Butu, Alina, et al. “The Impact of COVID-19 Crisis upon the Consumer Buying Behavior of Fresh Vegetables Directly from Local Producers. Case Study: The Quarantined Area of Suceava County, Romania.” International Journal of Environmental Research and Public Health 17.15 (2020): 5485 — Cum s-au schimbat obiceiurile cumpărare de legume în Suceava, acolo unde a existat și o carantină strictă? A crescut disponibilitatea de a comanda produsele online, producătorii s-au împrietenit cu internetul, dar a rămas și ceva neschimbat: faptul că 95% dintre cei intervievați au declarat că vor să vadă produsele cu ochii lor și să și le aleagă singuri. Autori de la: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice + autori de la Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, ASE București.

Articole apărute în perioada 15 mai – 8 august 2020 (selecție)

Tatar, Raluca; Enescu, Dan Mircea; The impact of COVID-19 pandemic on the activity of a pediatric burn center in Bucharest, Romania

SANDU, Antonio; From Pandemic to Infodemic

RUS, MIHAELA; SANDU, MIHAELA LUMINITA; TĂNASE, TASENTE; BOUMEDIENE, SENOUCI; DELCEA, CRISTIAN; THE EFFECT OF THE CORONA VIRUS (COVID-19) ON MENTAL HEALTH

Nadolu, Bogdan; Perspectives of Romanian Students about Life in Social Isolation

Mihăilă, Ramona; Martin, Aurora; The Impact of Sex and Gender on the Incidence and Case Fatality of COVID-19 Infection

Ilie, Ovidiu-Dumitru; Cojocariu, Roxana-Oana; Ciobica, Alin; Timofte, Sergiu-Ioan; Mavroudis, Ioannis; Doroftei, Bogdan; Forecasting the Spreading of COVID-19 across Nine Countries from Europe, Asia, and the American Continents Using the ARIMA Models

Bârgăoanu, Alina; Durach, Flavia; The COVID-19 Infodemic–An Accelerated Version of the New Digital Ecosystem

Șchiopu, Marinică Tiberiu; The Effects of COVID-19 Pandemic on the Education System in Romania

CIOCAN, Rev Lect Cosmin-Tudor; Religious Controversies in COVID-19

Hanc, Ovidiu; Theological and practical challenges in the Covid-19 pandemic. Case studies applied to the Evangelical Community of Romania and Worldwide

Stoian, Anca Pantea; Pricop-Jeckstadt, Mihaela; Pana, Adrian; Ileanu, Bogdan-Vasile; Schitea, Ruxandra; Geanta, Marius; Catrinoiu, Doina; Suceveanu, Andra Iulia; Serafinceanu, Cristian; Pituru, Silviu; Death by SARS-CoV 2-a Romanian COVID-19 multi-centre comorbidity study

Tăbuşcă, Alexandru; Garais, Gabriel-Eugen; IOT AND THE FLYING ANSWER TO COVID-19

IACOB, Ștefan Virgil; DUMBRAVĂ, Ștefan Gabriel; BÎRSAN, Oana; THE NATURAL MOVEMENT OF THE POPULATION UNDER THE EFFECT OF THE SANITARY CRISIS IN ROMANIA

Chivu, Luminița; Georgescu, George; Vulnerabilități ale pieței muncii din România sub impactul COVID-19

Iancu, Şef Lucr Dr Mihaela Adela; Nicolescu, Oana; Gherghina, Ioan; Matei, Dumitru; INFECTION WITH THE NEW CORONAVIRUS IN CHILDREN

Cacovean, Dan; Ioana, Irina; Nitulescu, Gabriela; IoT System in Diagnosis of Covid-19 Patients

Stefani, Claudiu; Humor During Pandemic in Romania on Facebook

Trifu, Alexandru; HAPPINESS FACING TO THE PERFIDIOUS AND INVISIBLE CHALLENGE OF COVID-19

Earar, Kamel; Arbune, Manuela; Dorobat, Carmen Mihaela; Rusu-Negraia, Magdalena; Stefanescu, Victorița; Schipor, Ovidiu; Harabor, Valeriu Romulus; Harabor, Anamaria; BRATU⁴, ANA MAGDALENA; Biochemical Effects and Therapeutic Application of Vitamin C (C6H8O6) on COVID-19 Infection

Anghel, Dragos-Victor; Anghel, Ioan Tudor Alexandru; Understanding the COVID19 infection curves–finding the right numbers

MUNTEAN, Petru E; NECULCEA, Cristina G; CHEST IMAGING FEATURES OF COVID-19 PNEUMONIA

BORZA, Mioara; PARK, Jeong O; Facing the University Environment with Covid-19 Pandemic: A Comparative Analysis between Romania and South Korea.

Stochiţoiu, Radu D; Rebedea, Traian; Popescu, Ionel; Leordeanu, Marius; A self-supervised neural-analytic method to predict the evolution of COVID-19 in Romania

Veith, Cristina; DIGITAL TEACHING IN ROMANIA DURING COVID 19

Reveiu, Adriana; Arghir, Denis-Cătălin; MINING SOCIAL MEDIA TO IDENTIFY THE IMMEDIATE IMPACT OF COVID-19 PANDEMIC ON THE ROMANIAN RETAILERS: EARLY FINDINGS

Stein, Richard A; Ometa, Oana; When Public Health Crises Collide: Social Disparities and COVID‐19

Hâncu, Anca; Mihălţan, Florin; Two Pandemics Coalition: Covid-19 and Obesity

Albu, Lucian Liviu; Preda, Ciprian Ion; Lupu, Radu; Dobrotă, Carmen Elena; Călin, George Marian; Boghicevici, Claudia M; Estimates of Dynamics of the Covid19 Pandemic and of its Impact on the Economy

Berta, Péter; Ethnicizing a Pandemic: COVID-19, Culture Blaming, and Romanian Roma

Nemțeanu, Marcela-Sefora; Dabija, Dan-Cristian; BEST PRACTICES OF NONGOVERNMENTAL ORGANISATIONS IN COMBATTING COVID-19

NITULESCU, GEORGE MIHAI; PAUNEScU, HORIA; MOScHOS, STERGHIOS A; Petrakis, Dimitrios; Nitulescu, Georgiana; Ion, George Nicolae Daniel; Spandidos, Demetrios A; Nikolouzakis, Taxiarchis Konstantinos; Drakoulis, Nikolaos; Tsatsakis, Aristidis; Comprehensive analysis of drugs to treat SARS‑CoV‑2 infection: Mechanistic insights into current COVID‑19 therapies

Opincariu, Diana; Medical Research During the COVID-19 Pandemic–Two Faces of the Same Coin

Huidu, Alexandra; The Social Responsibility of Researchers in Combating Fake News and Conspiracy Theories During a Pandemic

Dascalu, Monica; Malita, Mihaela; Barbilian, Adrian; Franti, Eduard; Stefan, Gheorghe M; Enhanced Cellular Automata with Autonomous Agents for Covid-19 Pandemic Modeling

Postarea inițială – actualizată până la 15 mai 2020

De câteva săptămâni, am început să urmăresc ce se publică pe tema COVID 19 în România. Am deschis o listă de lucrări științifice, pe care am să încerc să o țin actualizată. (de ce am clasat astfel lucrările – citiți aici)

Update: odată cu încetarea stării de urgență, am încetat și eu monitorizarea articolelor.

Inlcuse în lista „curatoriată” de Organizația Mondială a Sănătății:

15/04/2020 COVID-19 in a tertiary hospital from Romania: Epidemiology, preparedness and clinical challenges — despre cum a fost experiența primilor 126 de pacienți la Spitalul clinic “Dr. Victor Babes” din București

13/04/2020 SARS-CoV-2 in Romania – situation update and containment strategies, scris de Adrian Streinu Cercel (deși a fost adăugat abia astăzi în listă, articolul este învechit, de pe vremea când erau doar 3 cazuri de Coronavirus confirmate în România)

6/04/2020 Is Romania ready to face the novel coronavirus (COVID-19) outbreak? The role of incoming travelers and that of Romanian diaspora – scrisoare deschisă cu autori de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

În reviste peer-reviewed din străinătate

09/05/2020 Observations about sexual and other routes of SARS-CoV-2 transmission and its prevention

09/05/2020 Obesity ‑ a risk factor for increased COVID‑19 prevalence, severity and lethality (Review)

28/04/2020 COVID‑19 in Northern Italy: An integrative overview of factors possibly influencing the sharp increase of the outbreak (Review) — de ce s-a ajuns la o situație atât de tragică în Nordul Italiei? Pe scurt, răspunsul autorilor este că s-a acționat prea târziu, iar în țările unde autoritățile au luat măsuri drastice nu s-a ajuns la aceeași explozie de cazuri. Semnează și un cadru didactic de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

28/04/2020 Handling of allergen immunotherapy in the COVID-19 pandemic: An ARIA-EAACI statement — este o declarație e peste 200 de cercetători despre managementul unui tip de terapie antialergică în această perioadă; printre semnatari se numără și un membru al Universității Transilvania din Brașov.

17/04/2020 Diabetes and the COVID-19 Pandemic: How Insights from Recent Experience Might Guide Future Management, autoare principală Anca Pantea Stoian de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București

08/04/2020 Intranasal corticosteroids in allergic rhinitis in COVID‐19 infected patients: An ARIA‐EAACI statement —- semnează un cadru didactic de la Universitatea Transilvania Brașov. (mulțumesc, Bogdan Tofănică, pentru semnalare)

08/04/2020 COVID-19 pandemic and cardiac imaging: EACVI recommendations on precautions, indications, prioritization, and protection for patients and healthcare personnel — semnează un profesor de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București (mulțumesc, Bogdan Tofănică, pentru semnalare)

6.04.2020 Recommendations for the prevention, mitigation and containment of the emerging SARS-CoV-2 (COVID-19) pandemic in haemodialysis centres – într-o revistă de top din domeniul său, cu un autor de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași

28/04/2020 The Successes and Failures of the Initial COVID-19 Pandemic Response in Romania — Ștefan Dascălu, de la Department of Zoology, University of Oxford, United Kingdom a făcut o analiză a răspunsului autorităților din România în contextul epidemiei Covid-19. Deși menționează problemele din spitale, concluzia este că reacția a fost rapidă și a avut succes. În această listă am inclus până astăzi doar cercetători de la instituții din România, am făcut această excepție pentru că mi s-a părut relevant articolul oricum.

În reviste peer-reviewed din România

13/05/2020 The Labour Market Crisis In Romania Causes, Effects And Potential Solutions În doar câteva săptămâni, România a trecut de la un deficit de 1 milion de angajați (înainte de epidemie) la un surplus de 1 milion de angajați. Un cercetător de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu propune o serie de măsuri pentru a gestiona criza locurilor de muncă din perioada următoare.

13/05/2020 Model for Analyzing the Evolution of Employment and Unemployment in Romania — un articol care doar atinge tangențial subiectul epidemiei, referindu-se la lucrătorii întorși recent din țările europene și care, cel mai probabil, nu se vor întoarce prea curând înapoi.

13/05/2020 SARS-CoV-2 Epidemic and Diabetes (editorial)

09/05/2020 Oral Mucosa- Gate for COVID-19 Infection and Correlation with Chemical Structures of the Biocides

03/05/2020 Proposals To Prevent the Reduction of the Gross Domestic Product During the Crisis Period – publicat în Revista Română de Statistică, studiul anunță o scădere fără precedent în bunuri și servicii în urma impactului generat de COVID19 și subliniază importanța investițiilor în domeniul inovației și cercertării.

21/04/2020 Covid-19 crisis in Romania – between perception and attitude — un studiu în care 20% dintre respondenți declară că nu respectă măsurile de distanțare socială, 36% consideră că reacția la epidemia de Coronavirus este exagerată, 79% spun că această epidemie le-a afectat „mult” și „foarte mult” calitatea vieții. De precizat faptul că se bazează pe un chestionar cu 244 de răspunsuri, majoritatea furnizate de tineri — 88% au sub 35 de ani. Autorii sunt de la Universitatea Ovidius din Constanța

17/04/2020 Emergency COVID-19: A Surprising Pandemic

10/04/2020 Covid-19: Restrictions, Economic Losses And Incentives. European And Global Overview

6.04.2020 Coronavirus in pregnancy. What we know so far? — autorul principal este medic

Pe site-uri fără peer review

13/05/2020 The Specter of Terrorism During the Coronavirus Pandemic — în cazul în care vă întrebați dacă pandemia la nivel global este o situație favorabilă sau nu terorismului, găsiți un punct de vedere în acest articol. Unul dintre autori este cercetător la SNSPA București.

03/05/2020 Detecting fake news for the new coronavirus by reasoning on the Covid-19 ontology – cum ar putea inteligența artificială să separe informațiile corecte față de cele false? Un cercetător de la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca pleacă de la 33 de mituri răspândite pe Internet (cum ar fi că dozele mari de Vitamina C sau ghimbirul pot preveni infectarea cu Coronavirus) pentru a arăta cum poate fi folosită logica descriptivă (o modalitate de organizare a enunțurilor pentru a fi procesate prin inteligență artificială) pentru separarea falsului de adevăr.

17/04/2020 Beginning of the end of the Pandemic ? A comparison between Italy and Romania – România este prognozată a atinge vârful epiemiei la mijlocul lunii Mai, conform unei modelări realizate de Șerban Mișicu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

16/04/2020 Centralized and decentralized isolation strategies and their impact on the COVID-19 pandemic dynamics – autori de la Universitatea Politehnica Timișoara și The University of Texas at Austin (mulțumesc, Gabriela Grosseck pentru semnalare)

16/04/2020 A decision support system for optimizing the cost of social distancing in order to stop the spread of COVID-19 – autor de la Universitatea București

6.04.2020 Coronavirus and oil price crash – autor de la Universitatea Politehnică Timișoara

O listă de studii românești curatoriată de Organizația Mondială a Sănătății

Vedeți aici lista completă a studiilor din lista curatoriată de Organizația Mondială a Sănătății.

Credit imagine:  Science in HD / Unsplash

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *