Activitatea de popularizare a științei este mai rar recompensată în vreun fel. Dar există excepții. Unul dintre cele mai prestigioase premii pe care îl poate primi un proiect de comunicare a științei este cel oferit de evenimentul Falling Walls Science Summit de la Berlin. Un festival de știință din România, Romanian Science Festival, este anul acesta câștigător. Am discutat cu Oana Romocea, cofondator al festivalului, ca să aflu ce anume motivează echipa și cum se descurcă un grup de cercetători din afara țării să organizeze evenimente aici.
Pentru ca un copil să-și dorească să facă știință trebuie să fie inspirat și motivat de cineva care are deja o carieră în acest domeniu.
Ce v-a făcut să înființați acest festival?
Am început Romanian Science Festival din două convingeri: (1) educația poate fi captivantă și (2) pasiunea e molipsitoare. Toți cei patru membrii fondatori ai RSF-ului au fost implicați în programe de promovare a cercetării și științelor la Oxford în rândul elevilor și comunității. Ne-am spus că dacă copii din Oxford pot să învețe despre știință într-un mod interactiv, atunci și copiii din România ar trebui să poată. Astfel prin Romanian Science Festival am dorit să acoperim două mari nevoi. Prima nevoie pe care am identificat-o este nevoia de modele. Pentru ca un copil să-și dorească să facă știință trebuie să fie inspirat și motivat de cineva care are deja o carieră în acest domeniu. De aceea suntem o comunitate de peste 120 de studenți, cercetători și profesioniști din diaspora academică, dar și din România, care sunt pasionați de ceea ce fac și vor să transmită pasiunea mai departe. A doua mare nevoie e nevoia de oportunități. Elevii au nevoie de oportunități să descopere știința într-un mod practic și aplicat, ceea ce se face prea puțin azi în școlile din România.
Prin Romanian Science Festival dorim să creăm o comunitate a oamenilor care sunt pasionați de știință, aderă la etosul și valorile noastre, care cred că educația se schimbă doar prin puterea comunității, prin exemple, prin modele, prin inițiative, prin pasiune, prin excelență, prin stare de bine…într-un cuvânt prin bucuria de a învăța. De aceea motto-ul nostru este un îndemn la explorare: Nu fiți plictisiți! Fiți curioși!
Vedem că există nevoie și dorință de a descoperi științele
Care sunt cele mai mari dificultăți pe care le întâmpinați?
Oficial Romanian Science Festival a luat ființă în 2019, deși am avut trei proiecte pilot înainte. În cei trei ani de existență am adus știința la peste 100.000 de copii din toate colțurile țării prin nenumărate evenimente, proiecte și inițiative în care s-au implicat mentorii RSF. O creștere așa mare a unui proiect început pe un model de voluntariat și organizat în timpul liber al fiecăruia nu este sustenabil. Astfel cea mai mare nevoie a noastră este de parteneri care să ne sprijine și să ne ajute să creștem într-un mod sustenabil. În mai 2022 am reluat evenimentele fizice și am organizat RSF la Timișoara. Evenimentul a fost de un așa mare succes încât am fost invitați să organizăm RSF-ul în alte șapte județe. În septembrie am organizat evenimentul și la Baia Mare și la Pitești, unde au fost înscriși 700 de voluntari. Acest lucru ne bucură foarte mult pentru că vedem că există nevoie și dorință de a descoperi științele, dar noi nu avem resursele financiare pentru 7 evenimente organizate la o scară așa de mare, în special că, de anul acesta am extins festivalul la trei zile pentru a merge cu Caravana RSF pentru a ajunge și la copiii din rural și urban mic. Deci nevoia noastră cea mai mare ar fi de parteneri care să vină să ne sprijine financiar ca să putem crea o structură organizatorică care să facă RSF-ul sustenabil.
Când studiezi la o universitate din străinătate, implicarea în astfel de evenimente este obligatorie pentru că îți dă oportunitatea să prezinți cercetarea ta la un public larg și nespecialist
Am observat că majoritatea invitaților sunt din diaspora – există vreun motiv anume pentru asta? Care anume?
Majoritatea invitațiilor sunt din diasporă pentru că acolo este rețeaua noastră de contacte. Eu, Eliza, Șandor și Cip ne-am cunoscut când locuiam toți la Oxford. Noi toți am fost implicați în evenimente de ceea ce ei numesc „outreach” și astfel am cunoscut și alți români care studiază în străinătate și au această experiență. Când studiezi la o universitate din străinătate, implicarea în astfel de evenimente este obligatorie pentru că îți dă oportunitatea să prezinți cercetarea ta la un public larg și nespecialist. Deci, în primul rând am căutat oameni care au experiență de a se implica în astfel de evenimente. Bucuria noastră a fost că la fiecare eveniment și proiect am avut și cercetători, profesioniști și oameni pasionați de știință din România care au venit spre noi și s-au alăturat proiectului. Noi primim alături pe oricine care respectă etosul și valorile comunității RSF. Ne dorim foarte mult să construim aceste legături dintre diaspora academică și sistemul educațional din România, să creăm o comunitate globală a românilor pasionați de știință.
Ne dorim ca românii să aibă încredere în știință, dar pentru a ajunge aici e nevoie să o înțeleagă.
Ce s-a întâmplat neașteptat pentru voi datorită acestui proiect?
Ceea ce ne-a surprins a fost nevoia mare a elevilor de a interacționa cu disciplinele STEM în acest mod. La primul festival pe care l-am organizat la Timișoara, am avut 6000 de participanți în 6 ore. A fost ceva extraordinar! Acela a fost și momentul în care ne-am dorit să creștem acest proiect și să ajungem la elevi care nu au oportunitatea de a descoperi științele în acest mod. Același sentiment îl trăim anul acesta când ne-am întors cu festivalul în format fizic. În toate cele trei mari orașe unde îl organizăm, Timișoara, Baia Mare și Pitești, am avut o implicare extraordinară din partea comunității. În Maramureș am avut 5000 de participanți, iar în Argeș am avut o participare record de 10.000 de oameni. Participanții mărturiseau că doar la concertele de Revelion au mai văzut atât de multă lume în centrul orașului.
Acesta este și motivul pentru care din acest an, ne-am propus ca în fiecare proiect sau inițiativă pe care o dezvoltăm 30-40% dintre participanți să fie din mediul rural sau urban mic. Ne dorim ca românii să aibă încredere în știință, dar pentru a ajunge aici e nevoie să o înțeleagă. Nu pot să o înțeleagă dacă nu au studiat-o, iar aceasta începe pe băncile școlii.
Despre proiect
Romanian Science Festival este fondat de Eliza Casapopol — Specialist în Inteligența Artificială la Microsoft, Olanda, Sandor Kruk — Cercetător în Astrofizică la Max Planck Institute, Germania, Ciprian Ploștinar — Cercetător în Fizica Particulelor la European Spallation Source, Suedia și Oana Romocea, Responsabil Comunicare, The Alan Turing Institute, Marea Britanie și Membru Board Oxford for Romania.
Festivalul este organizat în același format în toate orașele. În prima zi de festival, mergem cu Caravana RSF în mediul rural și urban mic. În a doua zi de festival, mentorii din străinătate susțin ateliere în școlile și licee. Studenții și cercetătorii români prezinta experiența lor universitară și vorbesc despre carieră. Aceste atelierele au ca scop introducerea celor mai recente descoperiri din anumite domenii științifice și inspirarea elevilor spre a-și materializa pasiunea pentru disciplinele STEM într-o carieră. A treia zi de festival este dedicată unui târg de experimente în aer liber la care toată lumea cu vârste între 3 şi 103 ani este invitată să descopere știința prin experimente interactive.
Premiul pentru Science Engagement
Romanian Science Festival a fost selectat drept Câștigător de Fundația Falling Walls la categoria Science Engagement. Acest lucru oferă echipei, prin Sandor Kruk, posibilitatea de a prezenta proiectul nostru la Berlin, pe 7 noiembrie în fața unui public din întreaga lume. Mai departe, le putem ține pumnii să câștige premiul de Science Breakthrough of the Year, care va fi desemnat la summitul științific al Fundației Falling Walls. Mai multe despre evenimentul Falling Walls Science Summit 2022 puteți găsi aici.
Română 
English (UK)