S
Speculații vs. știință: nu toate studiile sunt egale (în Mindcraft Stories)
Am scris pentru revista de știință Mindcraft Stories despre cum se deosebesc studiile de calitate de cele făcute pe genunchi și de ce e important să nu tragem concluzii prea rapide din cercetări pe eșantioane mici.
În comunicare, cercetătorilor li se cere de către presă și public să mai renunțe la nuanțe, să nu mai fie atât de precauți, să riște și o prognoză. Dar în aceste momente, cred că este cazul invers: publicul are nevoie să înțeleagă ce înseamnă limitările unui studiu, eșantion mic, concluzii nevalidate prin peer review și pura speculație.
C
Cum se structurează o explicație științifică — un exemplu
Un exemplu de comunicarea științei este și cercetătorul de origine română, Albert-László Barabási, care vorbește despre motivul pentru care e necesar să „oprim lumea”, chiar dacă virusul este de neoprit. Cum a structurat mesajul? A ajuns să vorbească despre „curbă Gaussiană”, dar a reușit să ajungă acolo trecând mai întâi prin inima audienței.
P
Pentru jurnaliști: cum pot fi găsiți experți pentru un subiect
BrainMap este un fel de Facebook, dar cu cercetători. Probabil că intenția lui este mai degrabă să conecteze experții întrei ei. Era nevoie de un astfel de instrument deoarece inclusiv cercetătorii (uneori chiar din aceeași universitate!) se găsesc greu între ei, atunci când cineva din zona sociologică are nevoie de un partener de proiect din zona de fizică să spunem. Dar este și un instrument bun pentru jurnaliști și pe acest aspect vreau să mă concentrez acum.
S
Strategia Universității Babeș-Bolyai pentru a apropia mediul academic de societate. Un interviu cu Daniel David
Există un obstacol major în calea cercetătorilor care vor să comunice cu publicul: nu au vreo motivație instituțională să facă acest lucru, ba dimpotrivă. Ei sunt evaluați mai degrabă după rezultatele cercetării (articole, cărți sau capitole etc.), și absolut deloc după numărul de interviuri din presă, evenimentele realizate în comunitate sau experimentele pe care le fac pentru copii. La absolut fiecare workshop de comunicare pentru cercetători pe care l-am susținut mi s-a adresat la un moment dat această întrebare: Și atunci de ce aș comunica?
N
Newsletterul Știință și Comunicare #2
Da, Coronavirus a infectat și acest newsletter cu două articole, dar mai puteți citi și despre cum a crescut IQ-ul românilor cu 3 puncte în ultimii 10 ani, despre finanțarea publică a universităților din România și de ce este un semnal că trebuie investit în promovarea cercetării, un studiu din România despre femei în știință, o analiză despre cine și cum comunică știință în Europa și despre cum se poate ajunge la o carieră în comunicarea științei.
D
De ce să promovăm cercetarea: banii publici pentru educația superioară din România sunt sub nivelul din 2008
Investițiile publice în învățământul superior sunt sub nivelul de acum 12 ani (cu 20% mai puțin). Numărul de studenți a scăzut cu 31% față de 2008: numărul angajaților cu 11% (pentru pozițiile academice), respectiv 3% pentru pozițiile administrative. Creșterea în finanțare din perioada 2015-2018 provine în special din creșterea salariilor.
U
Un studiu, de Ziua Internațională a femeilor și fetelor în știință
Atunci când 210 de copii, băieți și fete, din România au fost rugați să deseneze o "persoană care lucrează în știință", majoritatea au desenat un bărbat. Dintre cei 100 de băieți, unul singur a desenat o femeie. Dintre fetițe, mai puțin de jumătate au desenat o femeie.
T
Trei filtre pentru a nu comunica din greșeală despre pseudoștiință. Studiu de caz: cutremure prevăzute cu 4 ore înainte
Acest text se dorește a fi un instrument de evaluare de bază a unei informații, pentru a decide dacă este suficient de credibilă pentru a fi transformată fie într-un subiect de comunicat de presă (de către un birou de presă), fie un articol (pentru jurnaliști). Voi exemplifica ideile pe marginea știrii legate de predicția cutremurelor, pentru că este un caz interesant.
