C

Cum se structurează o explicație științifică — un exemplu

Spuneam că ies experții în față și că, amar, mă bucur totuși. Un exemplu în acest sens este și cercetătorul de origine română, Albert-László Barabási, care vorbește despre motivul pentru care e necesar să „oprim lumea”, chiar dacă virusul este de neoprit. Nu îmi este clar dacă acest articol din Adevărul se bazează pe un interviu cu el sau pe o traducere a unui alt articol, dar e un exemplu foarte bun de comunicare. Iată un citat

Dacă e de neoprit, de ce am pus frână la activitatea socială? De ce închidem şcolile, de ce împingem economia mondială în recesiune? Există un singur motiv – să-l putem încetini. 

Pentru că, făcând acest lucru, ne putem salva părinţii, bunicii şi în unele situaţii chiar pe noi.

Fiecare model prezice că aproximativ jumătate din populaţie se va infecta într-un an. În lipsa acţiunii, procesul urmează o curbă Gaussiană bine stabilită – o creştere rapidă, o perioadă de vârf şi apoi scăderea. În perioada de vârf spitalele nu pot să ofere sprijin pentru toată lumea care va avea nevoie. 

Cum a structurat mesajul? A ajuns să vorbească despre „curbă Gaussiană”, dar a avansat astfel:

  • A „intrat” în pielea publicului său și a găsit întrebarea pe și-o pun mulți? (De ce ne agităm, dacă tot nu îl putem opri).
  • A dat un răspuns personal, individual, relevant pentru fiecare cititor (Nu a zis „vor muri X milioane de oameni, ci a personalizat)
  • După ce a introdus termenul de specialitate „curbă Gaussiană” a explicat imediat ce presupune aceasta
  • La final a legat din nou conceptul statistic de ceva real, concret, din viețile noastre (asta înseamnă că vor fi copleșite spitalele)

Structurile de acest gen sunt de bază în comunicarea științei. Pe cea de mai sus am descris-o aici. Mai sunt Metafora, Clepsidră și Soluția. Sunt concepte pe care le explic în atelierele practice de comunicare, gândite special pentru domeniile științifice.

O remarcă pentru cercetători: este posibil să vă fie teamă să vă fie scoase cuvintele din context. Se întâmplă oricui. Puteți vedea aici felul în care a preluat Antena 3 același text de mai sus.

Tentația este ca, împotriva pericolului de a fi „interpretat” și „scos din context” să recurgeți la jargonul științific, singurul care asigură precizia a ceea ce spuneți. Recomandarea este să nu cădeți în această capcană, ci să continuați să comunicați cât de viu și de ușor de înțeles posibil. Aveți șanse mult mai mari să ajungeți astfel la public.

Până la urmă, chiar și cei care au citit acel titlu fatidic de pe Antena 3 au făcut click și au putut citi mai departe discursul complet al cercetătorului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *