Felul în care se vorbește în aceste zile despre Coronavirus este cel mai bun exemplu despre cât de necesar este ca oamenii de știință să facă un pas în față. Câți dintre noi am fi avut acum două luni răbdarea să urmărim modelări matematice? Sau să aruncăm firesc în conversațiile cu prietenii expresia „distanțare socială”? Să știm din ce este făcut un virus și de ce îl omoară săpunul? Toate acestea nu ar fi fost posibile fără ca oamenii care știu despre ce vorbesc să fi avut răbdarea să explice o dată și încă o dată concepte științifice complexe.
Totodată, și senzaționalismul s-a amplificat, ceea ce are consecințe la ambele „capete” ale conversației. Pe de o parte, cercetătorii, deja reticenți în a ieși în spațiu public de frica senzaționalizării a ceea ce spun, au tendința să devină și mai reticenți. Pe de altă parte, publicul își pierde încrederea în „experți”, atunci când oricine care are o părere despre Vitamina C poate apărea la televizor.
Soluția pe care au ales-o comunicatorii, epidemiologii, mediul academic sau alte surse asemănătoare nu a fost oprirea comunicării, de teama răspândirii panicii. Dimpotrivă, a fost intensificarea eforturilor de a transmite mesajul și încercarea de a o face mai bine.
Resurse utile
Am adunat câteva resurse utile pentru comunicatorii de știință (deopotrivă pentru cercetători și jurnaliști):
➡ Un ghid pentru evitarea senzaționalului, de la First Draft News. Include recomandări precum
- Evitați să faceți speculații despre cel-mai-rău caz
- Transformați informația complicată (de exemplu, ideea de „nivel de risc”) în ceva mai ușor de procesat
- Folosiți vizualul, cât mai mult
- Fiți atenți la lucrările de cercetare pe care le menționați: deoarece Covid_19 este atât de nou, se face apel la lucrări pre-print, cele care încă nu au fost văzute și validate de comunitatea științifică. Informațiile de acolo trebuie verificate cu un expert neimplicat în studiu
➡ Am scris și eu un mini-ghid de evitare a pseudoștiinței, nu doar pentru acest caz, mi-l autopromovez.
➡ Un interviu despre ce fac universitățile în aceste momente https://www.euprio.eu/coronavirus-shows-value-of-science-communication
➡ Acest articol care a transformat complicata matematică a unei epidemii în simulări grafice ușor de înțeles: https://www.washingtonpost.com/graphics/2020/world/corona-simulato
➡ Un grafic asemănător, dar cu pisici, pentru că Internetul iubește pisicile. Scopul a fost extins, graficul a fost explicat și transmis de zeci de mii de oameni
➡ Un exemplu de bună practică de la Universitatea din București, ai căror cercetători au ieșit în public cu o modelare statistică a primelor 18 zile de circulație a virusului în România
În fiecare lună, trimit un newsletter despre Știință & Comunicare, cu articole care vorbesc despre cum poate fi mai bine promovată cercetarea în România. Include ce scriu aici, pe blog, dar și articole recente din alte limbi pe care le recomand și le comentez.
Vă puteți abona aici.
Română 
English (UK)