P

Pentru jurnaliști: cum pot fi găsiți experți pentru un subiect

Sunt des rugată să recomand un expert din mediul academic pentru a i se solicita un interviu pentru un anumit subiect de actualitate. De multe ori reușeam să fac asta, dar dacă nu cunoșteam personal pe cineva sau dacă nu știam despre cineva măcar din auzite, nu aveam nici eu la îndemână un instrument de căutare, nici măcar intern, astfel încât să identific cu ușurință persoane care ar putea oferi un interviu pe o anumită temă.

Dar lucrurile s-au schimbat. Vă împărtășesc acest site de care am aflat și eu recent, care permite oricui să caute experți din mediul academic și de cercetare după unul sau mai multe cuvinte cheie.

http://brainmap.ro

Site-ul este mai vechi, mărturisesc că am aflat de el acum doi ani, după care l-am uitat. Este realizat de cei care gestionează aproape toate fondurile de cercetare din România și care au mai puțin simpaticul acronim UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățămantului Superior, a Cercetări, Dezvoltării și Inovării).

BrainMap este un fel de Facebook, dar cu cercetători. Probabil că intenția lui este mai degrabă să conecteze experții întrei ei. Era nevoie de un astfel de instrument deoarece inclusiv cercetătorii (uneori chiar din aceeași universitate!) se găsesc greu între ei. De exemplu, atunci când cineva din zona sociologică are nevoie de un partener pentru un proiect din zona de fizică, nici cei doi nu aveau un instrument oficial să se găsească. Dar se întâmplă să fie și un site util jurnaliștilor și pe acest aspect vreau să mă concentrez acum.

Pe site apar peste 36.000 de profiluri, majoritatea de profesori în învățământul superior sau cercetători, dar nu numai. Fiecare profil are și o serie de „cuvinte cheie”, ce reprezintă domeniile de expertiză ale persoanei.

În plus, sunt și informații mai tehnice, cum ar fi: în ce proiecte este implicată persoana, ce articole a publicat, dacă are sau nu patente și dacă este evaluator pe anumite domenii. Ca pe toate site-urile unde sunt „profiluri”, unele sunt mai bogate în informații, altele se rezumă la datele de bază. Dar toate au asociate aceste cuvinte cheie, alături de instituția unde lucrează persoana respectivă, iar asta este cea mai prețioasă informație.

Deși oricine își face un cont pe platformă, nu este nevoie de unul pentru a căuta experți. Deci, cum se identifică expertul potrivit?

Pasul 1: Se caută după cuvântul cheie

Pe prima pagină a site-ului se introduce un cuvânt cheie în limba engleză. Să spunem că un jurnalist dorește să se documenteze pe un subiect legat de păduri: poate căuta „forestry” sau „trees” sau alte cuvinte similare. Se pot face mai multe teste de cuvinte cheie, până se ajunge la rezultate bune.

Pasul 2: Se filtrează lista de rezultate

Va apărea o listă de rezultate, căreia îi poate fi aplicat un filtru: pentru mediul academic se alege în general „researcher”, dar există și posibilitatea de a căuta, de exemplu „antreprenori”. Fiecare persoană care apare în rezultate este însoțită și de acele cuvinte cheie, respectiv domenii de expertiză. Nu toți experții sunt potriviți pentru un subiect (de exemplu, cineva poate fi expert în domeniul virușilor, dar la animale, nu la oameni), așa că doar unele rezultate vor fi valide. Tot din lista de căutări, se poate vedea cu ușurință în ce oraș se află persoana respectivă, deoarece apare și „afilierea”, adică locul sau locurile de muncă. Dacă jurnalistul este din Brașov și are nevoie să filmeze un interviu, atunci e ușor de văzut dacă se poate sau nu găsi un expert chiar în Brașov.

Pasul 3: Se caută datele de contact în profil

Trebuie mers pe fiecare profil individual pentru a vedea dacă acea persoană se potrivește într-adevăr pentru interviul dorit. Pe pagina va apărea proiectele în care este implicată, eventual dacă are brevete etc.

Majoritatea vor avea linkuri spre pagini persoanele, CV, LinkedIn etc.

Nu oricine este potrivit pentru un interviu. Am scris un ghid în trei pași aici despre cum se filtrează persoanele, astfel încât să ne asigurăm că ce spun este corect. Pentru cei care au 5-10 minute în plus pentru documentare, recomand să facă câteva clickuri pe site și să vadă dacă într-adevăr persoanele publică în reviste bune din acel domeniu. E important să fie abordate persoanele potrivite, pentru că altfel riscăm să fie promovată pseudoștiința.

Important: chiar dacă nu apar datele de contact, vor fi ușor de aflat ulterior. Odată ce se cunoaște numele persoanei și instituția la care lucrează, datele de contact vor fi găsite pe site-ul instituției, al facultății, departamentului etc.

Bonus: Căutarea unor specialiști din străinătate

Site-ul are și o funcție de căutare geografică. Nu are o distribuție pe orașe în România (ar fi fost util), dar pot fi identificați astfel experți străini cărora li se poate solicita un punct de vedere.

Domenii populare

În plus, site-ul mai oferă o funcționalitate: vizualizarea celor mai „populare” domenii într-un wordcloud și căutarea specialiștilor pe un domeniu mai larg.

Desigur, cei contactați pot refuza interviul, dar este puțin probabil să refuze toți. De aceea acest instrument este atât de util – pot fi identificate mai multe persoane cu aceleași domeniu de expertiză, astfel încât jurnaliștii au mai multe opțiuni la dispoziție.

În străinătate, cam fiecare universitate are un astfel de motor de căutare pentru cercetătorii săi. Am contribuit și eu cu idei pentru unul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nu știu când va vedea lumina zilei, dar vă țin la curent. Nu cunosc exemple de instituții din România care să aibă astfel de „directoare de angajați”. Dacă știți vreunul, dați-mi de veste la madalina@comunicarestiintifica.ro.

În fiecare lună, trimit un newsletter despre Știință și cercetare, cu articole care vorbesc despre cum poate fi mai bine promovată cercetarea în România. Include ce scriu aici, pe blog, dar și articole recente din alte limbi pe care le recomand și le comentez.
Vă puteți abona aici.
Cel mai recent număr este aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *